Cine este generalul care va coordona achiziția de armament a României din bani europeni. MApN cere excepții de la ordonanțele austerității

România a primit peste 16 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă alocată unui stat, în cadrul programului de reînarmare și revitalizare a industriei de apărare din cadrul UE. Banii fac parte din programul SAFE ((Security Action for Europe), fiind vorba de 150 de miliarde de euro, alocate sub forma unor împrumuturi cu dobândă subvenționată, cu o maturitate de 45 de ani și cu primi zece ani perioadă de grație. Pentru utilizarea acestor fonduri, autoritățile au pregătit un proiect de lege prin care un departament al MApN va avea un rol central în achiziția de armament.

Banii UE pentru achiziția de armament

României i-au fost alocate 16,68 miliarde euro, bani din programul SAFE, destinat achiziției de armament și investițiilor în industria de apărare a statelor UE. Cei mai mulți bani au revenit Poloniei, 43,7 miliarde euro, iar Franța și Ungaria au primit și ele câte 16,2 miliarde. Trebuie subliniat că aceste împrumuturi au fost alocate pe baza cererilor formulate de către statele membre. Bulgaria, spre exemplu, a primit doar 3,2 miliarde, deși și ea este o țară pe flancul estic al NATO.

Acești bani pot fi folosiți și pentru finanțarea dezvoltării infrastructurii și România, la fel ca și alte state europene, va folosi o parte din aceste împrumuturi pentru finalizarea construcției autostrăzilor A7 și A8, pentru care statul român a pierdut finanțările din PNRR. Pe lângă infrastructură, România își va putea finanța astfel programul de achiziții de tehnică militară și, așa cum a subliniat ministrul apărării, un aspect nou în acest program este reprezentat de posibilitatea unor achiziții comune, cu alte state UE.

„România trebuie să profite de această oportunitate uriașă pentru a-și întări apărarea și pentru a-și moderniza infrastructura. Sunt bani care vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei prin achiziții comune europene, ci și către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi și căi ferate care să asigure mobilitatea rapidă a trupelor și echipamentelor atunci când securitatea noastră o cere”, a transmis ministrul Ionuț Moșteanu.

Digi24.ro

„Nu va mai fi nici Moscova, nici Sankt Petersburg”. Ideologul lui Putin, teorie apocaliptică despre „probabilul” război nuclear

Pe de altă parte, cei de la AUR au cerut ca România să nu contracteze creditele din programul SAFE în condițiile în care nu există un aviz al Parlamentului, iar grupul de lucru din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care a elaborat programele de înzestrare și de infrastructură a fost elaborat în mandatul interimar al președintelui Bolojan. Astfel, liderii AUR susțin că este necesară dezbaterea acestor achiziții în Parlamentul României, fără această condiție neexistând legitimitate democratică pentru contractarea unui asemenea împrumut.

Digisport.ro

David Popovici nu s-a ferit, după ce a devenit unic în istorie: ”Un cuvânt dur, dar trebuie să-i detești din tot sufletul”

Agenția care va coordona achizițiile de armament ale României

Între timp, autoritățile statului au pus în dezbatere publică un proiect de lege ce vizează modul în care vor fi efectuate achizițiile de tehnică militară cu fondurile din programul SAFE, mai exact achizițiile de armament ce vor fi făcute în comun cu alte state europene. Asta pentru că, până acum, România nu a mai făcut achiziții de tehnică militară la comun cu alte state europene, așa cum se încearcă acum prin acest mecanism și deci țara noastră nu avea reglementările pentru aceste proceduri.

„Instituirea cadrului normativ privind reglementarea competențelor de realizare a achizițiilor în comun cu alte state este necesară, deoarece, în prezent, nu există o prevedere legală care să permită unei autorități contractante să semneze contracte de achiziție publică în comun cu alte state, precum şi alte înscrisuri solicitate de către statele cu care se efectuează achizițiile în comun”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul legislativ arată că în cadrul acestui proces rolul cheie va fi jucat de către o direcție din cadrul MApN, anume Direcția generală pentru armamente (DGArm).

„Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente, respectiv celelalte autorități publice, sunt împuternicite să semneze, împreună cu autorități contractante din alte state, acorduri-cadru sau contracte de achiziții publice, precum şi orice alte convenții necesare îndeplinirii acestora, precum mandate, acorduri/memorandumuri de înțelegere, documente de implementare şi altele asemenea”, se arată în proiectul de lege.

Generalul care va coordona achizițiile de armament la comun

Direcția generală pentru armamente este condusă de către generalul de brigadă Ion Cornel Pleșa. Acesta se află în fruntea DGArm din iulie 2025, însă între 2020 și 2025 a fost locțiitorul șefului Direcției, iar înainte de asta, timp de jumătate de an, a îndeplinit atribuțiile de conducere a DGArm.

Ofițer specialist în logistică, acesta are gradul de cercetător științific gr. III, lucrând cea mai mare parte a carierei în cadrul Agenției de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare. Doctor în domeniul Inginerie mecanică, cu distincția „cum laude”, acesta a primit mai multe distincții din partea Armatei Române pentru activitatea sa de cercetare.

În anii 2012 și 2015 a primit premiile „Cercetarea anului” acordate de către Science & Technology Organisation, NATO pentru proiectele „Utilization/dynamic Control of Adaptive Camouflage Materials” și „Mission Effectiveness of Denial and Deception”.

Deține două brevete de invenție ( unul pentru „Sistem Autonom de Hemostază Primară” și un al doilea pentru „Echipament pentru creșterea eficienței de evaluare a diagnozei și a protocoalelor terapeutice instituite în traumele osoase și musculare”), are peste 50 de articole științifice în domeniul optoelectronicii publicate în reviste de specialitate și este autorul a două cărți de specialitatea în domeniul Sistemelor de vedere pe timp de noapte.

„Şeful Direcției generale pentru armamente, în exercitarea calității de director național pentru armamente, are competența de a: a) reprezenta România în cadrul organismelor şi reuniunilor internaționale specialitate, conform mandatului acordat de ministrul apărării naționale; b) susţine proiecte, programe și acorduri de cooperare în domeniul armamentelor și al cercetării-dezvoltării şi inovării, potrivit legii; c) sprijini și promova participarea operatorilor economici din industria națională de apărare în programe, proiecte şi lanțuri de furnizare”, potrivit proiectului de lege.

Banii alocați de România pentru armament în 2025

Potrivit unui comunicat al MApN, emis luna trecută, de la începutul anului 2024 și până la finele lunii iulie, Ministerul Apărării a cheltuit peste 41 de miliarde de lei pentru înzestrarea Armatei Române. În această perioadă de peste un și jumătate MApN a reușit să deruleze aproape 50 de proceduri de achiziție.

Potrivit sursei citate, pentru anul 2025, Guvernul a alocat 0,73% din PIB pentru achizițiile Armatei Române.

Ce excepții primește MApN pentru achiziția de armamente

Ca în multe alte cazuri recente, proiectele legislative pentru achiziția de armament la comun cu alte state UE vin cu o serie de excepții la ordonanțele de urgență emise de către guvernele recente pentru reducerea cheltuielilor publice. Multe din prevederile din aceste OUG-uri fac inoperabile structurile MApN și în special DRArm.

Spre exemplu, prin excepție de la OUG 156/2004 privind unele măsuri fiscal-bugetare, proiectul legislativ ar permite efectuarea de angajări în cadrul DRArm, însă în limita a 10 posturi. Inițiatorii spun că pentru derularea achizițiilor prin SAFE, „este necesară asigurarea unei resurse umane calificate, ce nu poate fi atrasă în prezent din cauza restricțiilor impuse de prevederile” ordonanței din 2024.

„Se aprobă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din compunerea şi subordinea nemijlocită a Direcției generale pentru armamente din Ministerul Apărării Naționale, respectiv din celelalte autorități publice din cadrul Forţelor Sistemului Naţional de Apărare, în limita a câte 10 posturi, cu încadrarea în limitele bugetare aprobate”.

O altă restricție ce se vrea eliminată în cazul personalului DRArm este cea privind deplasările în străinătate. Ordonanța de la începutul acestui an limitase deplasările în străinătate pentru angajații din sistemul public la maxim două persoane. De asemenea, contractele de achiziție derulate prin SAFE vor fi exceptate de la prevederile OUG 124/2023 ce prevedea o analiză interministerială pentru achizițiile militare de peste 10 milioane de euro.

De menționat că proiectele din cadrul programului SAFE vor fi aprobate de către comisiile reunite pentru apărare și siguranță națională, având termen să se pronunțe 20 de zile. Netransmiterea aprobării în termenul prevăzut constituie aprobare tacită.