FANATIK îți spune cine este Octavian Bjoza, subsecretarul de stat eliberat din funcție de Florin Cîțu și cel care a stârnit un adevărat scandal în politica românească. Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România a fost pus pe liber din funcţiape care o ocupa la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989.
”A pune în discuţie dimensiunile Holocaustului şi a încerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comunismului în România este nu doar o încercare de a mistifica istoria, ci şi un gest periculos pentru valorile democratice”, şi-a argumentat premierul Florin Cîţu decizia.
Nu toată lumea a fost de acord cu hotărârea luată de șeful Executivului. Culmea, chiar și colegi din PNL și-au exprimat direct nemulțumirea.
Octavian Bjoza este născut la 11 august 1938, în municipiul Iaşi, fiind fiul lui Ioan şi al Georgetei. La începutul anilor 40 se stabileşte cu familia în zona Braşov, tatăl fiind CFR-ist. Este absolvent al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov și student al Facultăţii de Geografie-Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
La finele anului I, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat şi arestat de Securitatea din Iaşi. Între anii 1956-1958 a făcut parte împreună cu alţi 14 elevi, studenţi şi muncitori din organizaţia anticomunistă „Garda Tineretului Român” din Braşov, care avea drept scop „înlăturarea regimului democrat popular din ţara noastră pe calea violenţei”.
După anchete înfiorătoare, Bjoza este judecat de către Tribunalul Militar Braşov la data de 10 octombrie 1958 şi condamnat la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii pentru delictul crimă de uneltire împotriva ordinii sociale.
Pentru că a considerat pedeapsa nemeritată în comparaţie cu faptele comise, la 09 februarie 1962, Colegiul Militar, admite recursul declarat de Procurorul General al RPR și casează sentinţa condamnându-l la 4 ani temniţă grea.
A trecut prin închisorile Codlea, Gherla, Galaţi, Brăila, Văcăreşti şi Jilava, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei de la Strâmba, Stoieneşti şi Salcia, precum şi cele din Delta Dunării ca Bacul „4” şi Periprava – Secţia Grindu de unde a fost eliberat la 23 iunie 1962.
Și familia lui Octavian Bjoza a avut de tras după condamnarea acestuia. Astfel, tatăl, Bjoza Ioan este arestat şi reţinut de Securitate timp de 5 luni şi îşi va pierde serviciul avut pentru totdeauna. Mama, Bjoza Georgeta, contabilă, este și ea dată afară din serviciu, iar după un an, reprimită ca muncitor necalificat. A fost nevoită să lucreze ca încărcător manual de cărămidă în vagoanele Căilor Ferate Române -CFR.
Și-a pierdut terenul și casa părintească din municipiul Iaşi, familia fiind terorizată psihic. Concret, aceștia au fost obligași să le doneze statului. Interesant este că totul se petrecea în anul 1978, când secretar al Partidului Comunist al judeţului Iaşi era Ion Iliescu.
Octavian Bjoza nu a avut voie să promoveze la serviciu după eliberare, nu a primit locuinţă din fondul de stat și nici nu i s-a permis plecarea la muncă în ţări arabe şi în excursie în ţări occidentale.
Mai mult de atât, unicul fiu, Mircea, a reuşit la Liceul de Marină din Constanţa, dar după 2 luni a fost exmatriculat din cauza dosarului tatălui. De altfel, conform dosarului, printr-o reţea de informatori, prieteni apropiaţi, Securitatea l-a urmărit pe Bjoza de la eliberare până în 1989.
Florin Cîțu l-a acuzat pe Bjoza că încearcă să mistifice istoria și pune pe umerii comunității evreiești aducerea comunismului în România.
De altfel, guvernul a considerat că Octav Bjoza a relativizat Holocaustul după ce acesta a contestat faptul că, dintr-o modificare a legii privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, de regimul comunist, au fost eliminați cei care au desfășurat o activitate fascistă și/sau legionară în cadrul unei organizații și copiii lor.
Florin Roman, deputat PNL a declarat că demiterea lui Octavian Bjoza reprezintă o eroare şi că mulţi arată cu degetul spre Florin Cîţu, însă „cei care au luat această decizie sunt, ca de obicei, în spatele cortinei” şi „iau decizii politice şi le înmânează, în plic, premierului”.
„Octavian Bjoza nu este doar numele preşedintelui foştilor deţinuţi politici, ci unul dintre ultimii eroi în viaţă ai neamului românesc. Un adevărat Memorial al durerii în carne şi oase.
Un om căruia regimul comunist nu i-a îndoit nici coloana vertebrală, nici convingerile. Ştiu din câteva discuţii cu domnul Bjoza că nu era tocmai confortabil cu acest post, mai ales după ce partea de revoluţionari a rămas fără şef. Dar nu-şi putea abandona puţinii colegi, care mai trăiesc, de suferinţa din temniţele comuniste!
Parcă suntem blestemaţi să nu ne preţuim adevăratele valori morale, decât după ce nu le mai avem. În cazul domnului Bjoza mai e încă timp pentru cei care au negociat sinecura unui erou să revină asupra deciziei. Iertare, domnule Bjoza!”, a scris Florin Roman pe Facebook.