Cine este ministrul din Guvernul Bolojan care a primit cele mai multe cadouri în ultimii ani. Obiectele pe care a ales să le păstreze. Ce au făcut președinții României cu cadourile primite în timpul mandatelor. Obiectele surprinzătoare pe care a ales să le păstreze fostul președinte, Traian Băsescu.
Cadrul legal privind cadourile primite de către demnitarii României, reglementat printr-o lege din 2004, completată în vara anului trecut cu o serie de modificări, stabilește în ce condiții aceste bunuri pot fi oprite de către oficiali. În primul rând, toate aceste cadouri trebuie declarate în mod oficial, cu excepția decorațiilor, insignelor, eșarfelor și obiectelor de papetărie cu valoare de până în 50 de euro. Acestea pot fi păstrate automat de către oficialii român.
În cazul altor obiecte primite cu titlu gratuit de către un oficial, demnitarii care le-au primit pot solicita oficial să păstreze aceste bunuri. Acest lucru se întâmplă după un proces de evaluare, făcut de către o comisie internă. În cazul în care valoarea bunurilor depășește pragul de 200 de euro, atunci demnitarul va trebui să achite diferența de preț. Dacă persoana publică nu solicită păstrarea bunului, atunci acesta intră în patrimoniul instituției sau este vândut la licitație, banii ajungând la bugetul de stat.
Spre exemplu, în anul 2017, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Attila Gyorgy, a primit cadou o monedă de argint, cu o valoare stabilită la 205 euro. Acesta a ales să păstreze bunul primit, achitând contravaloarea de 23,9 lei, diferența de la 200 de euro. Tot cu titlul de exemplu, în anul 2012, vice-ministrul Daniel Chițoiu a ales să nu păstreze o sticlă de vodcă „Ucrainca Premium”, cu valoare de 7,5 euro, bun care a ajuns în patrimoniul ministerului. În anul 2012, Florin Georgescu, și el vice-ministru la acea dată, a ales să păstreze o cutie de trabucuri cubaneze, cu o valoare de 102 euro.
Începând cu anul 2020, niciun oficial din Ministerul Finanțelor nu a mai primit vreun cadou oficial, după cum arată datele de pe site-ul ministerului. La fel, nici la Ministerul Muncii și Familiei nu pare ca vreun oficial să fi primit vreun cadou. Deși legea spune că lista cadourilor primite trebuie publicată până la finalul anului, niciun minister nu a publicat informațiile pe anul trecut.
Unele ministere par să fi publicat această listă doar selectiv. Spre exemplu, la Ministerul Energiei, lista cadourilor apare publicată doar pentru anul 2022, când ministru era Virgil Popescu. În acel an, oficialul PNL, astăzi europarlamentar, a primit 23 de cadouri, de la obiecte decorative, tablouri, până la sticle de vin alb. Ministrul a ales să le păstreze pe toate.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/01/virgil-popescu-cadouri-2022.jpg)
La MAE, în 2024, oficialii români au declarat 25 de cadouri primite – 24 dintre acestea au fost primite de fostul ministru Luminița Odobescu. Acestea variază între diverse tablouri, seturi de ceai, o bombonieră și chiar un covor. Fostul ministru a ales să păstreze doar un singur cadou primit, un set de cești de cafea, cu valoare de 20 de euro, primit de la omologul slovac.
Chiar și la Ministerul Justiției au fost declarate 16 cadouri în anul 2024. Acestea au fost primite de secretari de stat sau consilieri și variază de la cărți de beletristică, până la sticle de vin. Toate au fost oprite de către angajații ministerului. La Ministerul Dezvoltării, fostul ministru Adrian Veștea a ales să păstreze și el singurul cadou primit în timpul mandatului, un tablou decorativ al pictorului japonez Korin Ogata. Acesta a achitat diferența de 131 lei, peste valoarea de 200 de euro, stipulată de lege.
O singură instituție centrală importantă a publicat datele cu cadourile primite în anul 2025. Este vorba de Secretariatul General al Guvernului, unde doar două nume apar în lista cadourilor primite de către oficialii din Executivul României: Beatrice Drăghiciu și Cătălin Predoiu. Cătălin Predoiu este actualul ministru de interne și viceprim-ministru în cabinet, el ocupând și funcția de premier interimar, după demisia lui Marcel Ciolacu. Beatrice Drăghiciu este o apropiată a lui Cătălin Predoiu, fiind consiliera care l-a însoțit de la Justiție la Interne, iar în luna iunie și-a dat demisia din Guvern, dar ar fi ales să rămână pe postul de consilier onorific al ministrului de interne.
Anul trecut, Beatrice Drăghiciu a primit o cutie de cosmetice și o sticlă de Prosecco, cadouri cu o valoare totală de 65 euro. Predoiu a declarat la rândul său o cutie de curmale, una de praline Leonidas și o cravată de designer. Valoarea totală a bunurilor primite a fost de 383 de euro. Ambii au ales să păstreze toate cadourile primite.
Merită notat că în anul 2022, lista cadourilor primite de oficialii guvernului – care apare pe site-ul SGG – era goală. Aceste cadouri încep să fie declarate abia odată cu anul 2023, listă pe care nu apare decât Cătălin Predoiu și consiliera sa. Spre exemplu, în 2024, cei doi declară 13 cadouri primite: Beatrice Drăghiciu menționează o sticlă de vin roși și un cozonac, iar Predoiu două sticle de whisky (Glenfiddich 15 ani și Johnnie Walker), doi cozonaci, o cutie cu trabucuri, bomboane, scrumieră sau un vin roșu (cu o valoare totală de puțin peste 200 euro).
În anul 2023, singurul care declară vreun bun primit este tot Cătălin Predoiu. Sunt în total 15 cadouri, dintre care trei sticle de vin. Toate bunurile declarate în acești ani au fost păstrate de către cei doi.
În toți acești ani, pe lista SGG nu apare niciun alt premier sau oficial din aparatul guvernamental.
Dacă numele lui Marcel Ciolacu nu apare pe site-ul SGG, el apare însă pe site-ul Camerei Deputaților, cu cadourile primite în perioada în care s-a aflat la conducerea instituției. În 2023, fostul premier al României și actual președinte al CJ Buzău, declara 12 cadouri primite în calitate de președinte al CD. Printre acestea se numărau diversa vase decorative, picturi, albume foto și un ac de cravată. Fostul lider PSD nu a dorit însă să păstreze niciun obiect, toate intrând în patrimoniul Camerei.
Și bunurile primite de Marcel Ciolacu în 2022, un tablou decorativ și un vas de porțelan, au ajuns în patrimoniul Camerei, fostul lider PSD necerând să le primească. Aceasta pare să fie o cutumă la Camera Deputaților, pentru că nici foștii președinți – Ludovic Orban sau Liviu Dragnea, nu au cerut cadourile primite.
Aceeași tradiție pare să existe și la Administrația Prezidențială, acolo unde Klaus Iohannis în cei zece ani de mandat nu a cerut să intre în posesia vreunui cadou primit în calitate oficială. În fiecare an, fostul președinte a primit între 40 și 50 de cadouri de la oficiali străini, cadouri cu o valoare totală de câteva mii de euro. Toate aceste bunuri au ajuns în patrimoniul instituției.
Este o normă la care pare să fi aderat și fostul președinte Traian Băsescu, însă cu câteva mici excepții. În anii în care s-a aflat în fruntea statului, Băsescu a cerut unele dintre cadourile primite în calitate de președinte. Spre exemplu, în anul 2007, acesta a cerut să-i fie date o sabie de oțel, primită de la președintele Poloniei (190 euro), un set de mănuși de box (80 euro), o monedă de aur (200 euro) și o cutie cu trei sticle de vin franțuzesc (150 euro).
În anul 2008 au fost circa 20 de cadouri pentru care șeful statului și-a exprimat intenția de a le păstra. Printre acestea se numără câteva machete de nave, o colecție de timbre din China, o icoană cu Maica Domnului sau „un vas de ceramică cu pământ din Basarabia”.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/01/basescu.jpg)
În anul 2009, șeful statului a păstrat doar trei cadouri primite: un serviciu de masă pentru servit băuturi (150 euro), un tablou „Sirene în port” (120 euro) și o pictură în care apare călare chiar Traian Băsescu alături de președintele Turkmenistanului.
În ultimii ani de mandat, șeful statului a renunțat să mai păstreze din cadourile primite. El a cerut doar o machetă de vapor de 120 cm, primită în 2012, și o carte în anul 2011. Este vorba de romanul lui Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut.