Cine formează noul Guvern. Posibilele coaliții pentru Palatul Victoria

Parlamentul rezultat din alegerile de duminică ar trebui să investească în 20 de zile viitorul Guvern. Chiar dacă se știe ordinea în care s-au clasat partidele, viitoarea coaliție de guvernământ este departe de a fi clar constituită.

Deși PSD a obținut cel mai mare număr de voturi, cumva neașteptat după seria de eșecuri înregistrate de la alegerile europarlamentare încoace, șansele social-democraților de a forma o majoritate în  jurul lor sunt foarte mici.

PNL, cel de-al doilea partid clasat, are avantajul că este favorizat de către președintele Iohannis, însă este greu de estimat care vor fi  până la urmă partidele pe care le vor coopta alături de ei în viitoarea coaliție de guvernământ.

Cu cine poate face PSD coaliţie. Posibilitățile pe care le are Marcel Ciolacu

PSD a câștigat cu alegerile cu circa 30%, iar după redistribuirea mandatelor vor obține circa o treime din mandate, însă potențialul de a forma o majoritate în jurul său este  minimă, după ce a evident că Pro România lui Victor Ponta nu va intra în Parlament, deci potențialul aliat nu intră în Parlament. Probabil că nici social-democrații nu sunt foarte întristați că Ponta nu a trecut de pragul  de 5%, în condițiile în care cele două partide concurau pe același electorat, iar un eșec major al PSD, l-ar fi pus pe Ponta în postura de salvator al stângii românești

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Cu PNL, USR-PLUS și PMP adversare declarate ale social-democraților, aceștia au doar două variante pentru negociere: UDMR sau AUR. Este exclusă varianta UDMR și AUR, în condițiile în care partidul maghiar nu ar accepta să fie partener cu unul strident naționalist precum nou-veniții de la AUR. De altfel, nici acesta din urmă nu ar putea accepta un parteneriat cu Uniunea, dacă nu vrea să-și piardă electoratul pe care tocmai l-a obținut.

Fie cu UDMR, fie cu AUR, PSD nu ar obține o majoritate nici să-l determine pe Klaus Iohannis să accepte propunerea de premier a stângii, nici să respingă prin vot în Parlament un guvern al dreptei unite. Există semne de întrebare chiar și asupra disponibilității UDMR și AUR de a ajuta PSD să revină la putere.

Cu cine poate face PNL coaliţie pentru noul Guvern

Deși a pierdut alegerile, PNL este în situația de a avea cele mai mari șanse să formeze viitorul guvern pentru că au mai mulți potențiali aliați. La cei aproape 26% obținuți în alegeri de liberali, se adaugă cei 16% ai USR-PLUS, plus mandatele obținute la redistribuire, un guvern al PNL și USR-PLUS ar putea avea o susținere de circa 45% în Parlament.

Ca să guverneze fără emoții, cu o majoritate de peste 51%, liberalii au trei variante: fie alături de USR-PLUS cooptează și UDMR, fie îi aduc pe cei de la PMP, fie formează o coaliție mai largă PNL – USR-PLUS – PMP – UDMR.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

O coaliție în trei alături de UDMR ar putea fi acceptată de către USR-PLUS, însă este de așteptat ca negocierile cu reprezentanții ungurilor ardeleni să fie dure. Timp de două decenii după Revoluția din 1989, PNL a avut o relație cordială cu UDMR, însă lucrurile s-au schimbat odată cu preluarea șefiei partidului de către Crin Antonescu ce nu și-a ascuns ostilitatea față de Uniune. Deși maghiar pe linie paternă, nici Orban nu a avut o atitudine prea amicală față de Uniune, iar în PNL au câștigat influență lideri cu un discurs naționalist, precum șeful grupului din Camera Deputaților, Florin Roman.

Nici președintele Iohannis nu are o relație prea bună cu UDMR, mai ales de când i-a acuzat pe cei de la PSD că, împreună cu UDMR, vor „să vândă Ardealul”. Lipsa de tact din anii trecuți ar putea să-i coste mult în negocierile cu Uniunea care și-a vândut scump, de fiecare dată, sprijinul politic. În plus, nu este exclus ca unii radicali din USR-PLUS să invoce faptul că UDMR a ajutat PSD-ALDE să modifice legile justiției, chiar dacă Uniunea a blocat definitiv discuțiile despre amnistie și grațiere anunțând public prin Kelemen Hunor că nu vor susține o asemenea lege.

Cealaltă variantă ar fi PMP-ul lui Traian Băsescu, asta dacă rezultatele finale ale alegerilor vor confirma că partidul a trecut de pragul de 5% și va fi reprezentat în Parlament. Liberalii au colaborat bine cu PMP în perioada de când au preluat puterea, chiar dacă, sporadic, Băsescu a criticat dur guvernarea Iohannis-Orban.

Asemenea variantă are însă neajunsul că riscă o opoziție virulentă din partea USR-PLUS care are deja antecedent. La alegerile din 27 septembrie, la București PMP a fost lăsat în afara coaliției care îl susținea pe Nicușor Dan pentru primăria Capitalei, astfel că acesta a câștigat cu emoții alegerile, în condițiile în care Traian Băsescu a obținut circa 10% din sufragii. Ostilitatea progresiștilor din USR-PLUS față de dreapta conservatoare reprezentată de PMP i-ar putea forța pe liberali să ajungă în situația în care opoziția față de guvernul lor nu ar fi doar la stânga – PSD, ci și la dreapta, anume PMP-ul lăsat de opoziție.

„Corabia nebunilor”

Un guvern de „mare coaliție” PNL – USR-PLUS – UDMR – PMP are avantajul teoretic al unei majorități largi în Parlament, însă practic sunt șanse mari ca Palatul Victoria să se transforme într-o „corabie a nebunilor” în care, pe lângă lipsa de coerență inevitabilă a politicilor guvernamentale, liberalii să se trezească în poziția ingrată de a arbitra conflictele virulente dintre aliații mai mici.

Nu este vorba doar de eventualele nemulțumiri ale USR-PLUS față de colegii de guvern, ci și de un posibil conflict UDMR-PMP. Partidul lui Traian Băsescu a încercat încă de la înființare să atragă electoratul naționalist, cu atacuri fervente la adresa Uniunii, vârful de lance fiind chiar președintele executiv al partidului, deputatul de Mureș Marius Pașcan. Este însă posibil ca PMP să se reorienteze în condițiile în care aceste gen de discurs nu le-a adus mari beneficii, electoratul naționalist susținându-i pe nou-veniții de la AUR.

Relația PNL-USR, marea necunoscută a viitoarei guvernări

Nici măcar relația liberalilor cu formațiunea condusă de Nicușor Dan și Dacian Cioloș nu este una care să ofere certitudini. Cele două partide s-au atacat dur pe perioada campaniei electorale și este discutabil în ce măsură coalizarea lor ar putea să reziste unei guvernări pe patru ani.

Deja PNL, prin vocea prim-vicepreședintelui Rareș Bogdan, a menționat ministerele la care nu este dispus să renunțe în  favoarea aliaților: Apărare, Externe, Finanțe, Justiție, Dezvoltare Regională. Poate că USR-PLUS ar fi dispus să accepte patru din cinci, dar este puțin probabil să nu ceară imperativ Justiția, condiție menționată de către lideri ai USR încă de anul trecut, după demiterea guvernului Dăncilă, ca obligatorie pentru o eventuală intrare la guvernare. O cerere firească pentru un partid care și-a construit imaginea publică în jurul de apărători ai justiției.

Pe de altă parte, demisia lui Ludovic Orban poate fi un semn că liberalii și președintele Iohannis ar putea fi dispuși să nominalizeze un  premier PNL care să nu aibă un trecut cu conflicte cu USR și care să fie mai dispus la compromis pentru ca viitorul guvern să funcționeze fără sincope.