Începând de miercuri, 12 februarie, atunci când Klaus Iohannis va pleca oficial de la Palatul Cotroceni, România va avea un nou președinte interimar. Ce spune Constituția României.
După mai multe săptămâni în care i s-a cerut să plece din funcția de șef al statului, inclusiv de către unele voci din coaliția de guvernare, Klaus Iohannis a cedat. Luni, acesta și-a anunțat demisia.
Într-o scurtă declarație de presă, Klaus Iohannis a menționat că va pleca de la Palatul Cotroceni pe data de 12 februarie. A mai explicat că decizia vine în contextul în care în Parlamentul României s-a pus în mișcare, luni, procedura de suspendare a sa din funcție.
”Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Acesta a criticat dur procedura de suspendare. A numit-o un demers ‘inutil’, ‘nefondat’ și ‘păgubos‘. ”Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție, după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.
Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză, pentru că se declanșează referendumul de demitere a președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern”, a spus președintele.
Klaus Iohannis va fi înlocuit la Cotroceni de șeful liberalilor, Ilie Bolojan. Preşedintele Senatului va asigura interimatul. Acest lucru este prevăzut clar în Articolul 98 din Constituţie:
”Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
Tot din Constituție mai aflăm că există atribuții care nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidenţiale. Astfel, o serie de atribuții prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
Mai exact, președintele interimar ”Nu poate dizolva Parlamentul / Nu poate iniția referendumuri” și ”Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice”. În rest, șeful statului numit interimar poate exercita atribuţiile în domeniul politicii externe, al apărării, în ceea ce priveşte instituirea de măsuri excepţionale, poate conferi decoraţii şi poate acorda graţieri individuale.
Actualul șef al Partidului Național Liberal va petrece aproape două luni în funcția de președinte interimar al României. La începutul anului, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a stabilit data alegerilor prezidențiale. Pe 4 mai 2025 are loc primul tur, iar al doilea pe 18 mai.
În acest coaliția de guvernare alcătuită din PSD – PNL și UDMR are un candidat unic la prezidențiale, în persoana lui Crin Antonescu. Luni, acesta a avut o primă reacţie după anunţul lui Klaus Iohannis privitor la demisie.
Fostul lider PNL a spus că decizia lui Klaus Iohannis este una înțeleaptă. ”Cred că este o situaţie preferabilă unei suspendări. Decizia a fost una înţeleaptă, procedăm în consecinţă”, a declarat Crin Antonescu.