„Cine pe cine a dat în gât?!” FRF a început, în secret, cea mai mare operaţiune de curățenie a arbitrajului românesc: teste de integritate, demisii și interpelări ale celor “turnaţi”. Exclusiv

Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, și Kyros Vassaras, șeful Comisiei Centrale a Arbitrilor, au lansat cea mai amplă operațiune de curățenie din istoria recentă a arbitrajului românesc. Din informațiile FANATIK, din luna iulie, arbitrii, observatorii și membrii CCA au fost supuși unor teste de integritate cu peste 100 de întrebări, iar consecințele nu au întârziat: zeci de arbitri cu vechime s-au retras subit, iar Departamentul de Integritate al FRF a chemat deja peste 10 persoane din fotbal la interpelări.

Ținta campaniei nu este doar corupția în sensul clasic, ci ceva mult mai greu de dovedit: „cumetriile”, „ajutoarele” și influențele oamenilor din fotbal şi apropiaţi de cluburi, care au măcinat ani de zile arbitrajul românesc. Suspiciunile cele mai importante vizează eșaloanele inferioare, Liga 2 și Liga 3, unde arbitrii sunt bănuiți că favorizează anumite echipe, dar și personajele din jurul cluburilor care se laudă că „rezolvă la Federație” și că pot ajuta arbitri să promoveze de la un eșalon la altul dacă-şi duc misiunea la bun sfârşit la un anumit meci.

Răzvan Burleanu și Kyros Vassaras declanșează operațiunea de curățenie a arbitrajului românesc. Ce este Departamentul de Integritate şi Antifraudă al FRF și cine îl conduce

Puțină lume din afara sistemului știe cu ce se ocupă, concret, structura care a băgat acum spaima în arbitraj. Departamentul de Integritate și Antifraudă al FRF funcționează de ani buni ca o poliție internă a fotbalului românesc: inspectorii federali monitorizează meciurile suspecte, îi verifică pe jucătorii și arbitrii bănuiți că pariază și administrează platforma fotbalcurat.frf.ro, unde oricine poate semnala, inclusiv anonim, o tentativă de trucare a unui meci. Tot aici ajung sesizările legate de pariuri și tot aici se desfășoară audierile discrete despre care fotbalul românesc vorbește doar în șoaptă: fotbaliști, oficiali și arbitri chemați să dea explicații în fața federației.

În fruntea departamentului se află Virgil Pascu, ofițerul de integritate al FRF, un fost polițist care conduce Departamentul de Integritate și Antifraudă de la Casa Fotbalului. Iar acum, structura lui Pascu a primit cea mai mare putere din istoria sa.

Digi24.ro

VIDEO. Momentul în care o adolescentă s-a ridicat din sicriu la propriul ei priveghi

Puteri extinse prin decizia Comitetului Executiv: „DNA-ul fotbalului românesc”

Punctul de plecare al ofensivei este o decizie luată în unanimitate de Comitetul Executiv al FRF pe 29 iulie. Departamentul de integritate, care până acum se ocupa aproape exclusiv de meciurile trucate și de pariuri, a primit un mandat mult mai larg: poate ancheta cazuri de corupție și orice alte nereguli grave din fotbalul românesc și poate colabora direct cu autoritățile statului. Practic, dintr-un filtru antifraudă pentru pariuri, departamentul s-a transformat într-un veritabil corp de control intern, botezat deja „DNA-ul fotbalului românesc”.

Digisport.ro

"Cutremur" în Europa: UEFA, gata să excludă gigantul de 1,5 miliarde de euro din toate competițiile!

Din informațiile FANATIK, Burleanu, aflat la al patrulea mandat în fruntea FRF după realegerea din martie, este decis să meargă până la capăt. Împreună cu Vassaras, grecul care conduce CCA din 2014, președintele federației a transmis un mesaj fără echivoc în interiorul sistemului: nimeni nu mai este de neatins. Iar cele mai mari vulnerabilități din interiorul arbitrajului sunt exact cele pe care testele de integritate le atacă frontal sunt rudele, prietenii și influența exercitată de statutul dintre unii arbitri şi oamenii de fotbal.

Testul care a băgat spaima în arbitri: despre familie şi năşii, zeci de întrebări, zece capitole, nicio scăpare!

Instrumentul cheie al operațiunii este un test grilă confidențial, cu zeci de întrebări despre integritate și conflicte de interese. FANATIK a vorbit cu mulţi dintre cei implicaţi. Arbitri, observatori și toți membrii CCA, cu o singură excepție, președintele Kyros Vassaras, au completat testul, din informaţiile FANATIK.

Primul teritoriu atacat este chiar subiectul cel mai sensibil al arbitrajului românesc: familia și năşiile. Fiecare intervievat a trebuit să declare, negru pe alb, dacă are rude, fini, nași, cumetri sau prieteni apropiați în arbitraj ori în structurile FRF. Apoi, dacă ai recomandat, ai protejat sau ai împins vreodată spre promovare un arbitru de care ești apropiat. Dacă ai participat la decizii care îl priveau direct pe omul tău, promovări dintr-un eșalon în altul, delegări la meciuri, includerea pe lista FIFA. Totul, direct, in scris şi fără menajamente.

„De la cine ați primit solicitarea?” Obligaţi să declare orice „foloase necuvenite”, până şi o sticlă de vin sau de pălincă primite cadou

Arbitrii și membrii CCA au fost întrebați dacă au primit vreodată solicitări informale ca un anumit arbitru să fie promovat, menținut în activitate sau delegat la un anumit meci. Şi, mai ales, de la cine au venit aceste solicitări! Testul nu se mulțumește cu un simplu „da” sau „nu”: vrea sursa, spun oamenii de fotbal chestionaţi de FANATIK. În oglindă, cei care fac delegările au trebuit să declare dacă acestea au fost vreodată influențate de relații personale, de presiuni venite dinspre cluburi sau de interese economice.

Iar la capitolul presiunilor, chestionarul desface fenomenul bucată cu bucată: sugestii informale strecurate la o cafea, promisiuni, favoruri, amenințări, presiuni ierarhice venite de sus, intimidare. Fiecare formă de presiune trebuie recunoscută la concret sau negată în scris, la fel și autorii posibili: patroni de cluburi, oficiali FRF, politicieni, intermediari. Nici zona cadourilor nu scapă, iar aici testul coboară până la un nivel de detaliu care i-a amuzat pe mulți: chiar și o sticlă de vin sau de pălincă primită de la un om din fotbal contează drept folos material și trebuie declarată. Adică “foloase necuvenite”, în limbajul penal!

Pariuri, conturi interpuse, „persoane intangibile” și frica de a vorbi

Fiecare persoană chestionată a trebuit să declare dacă are vreo legătură cu pariurile sportive, dacă are acces la informații privilegiate – de pildă delegările, înainte ca ele să devină publice – și dacă știe de pariuri plasate prin conturi interpuse, pe numele unor rude sau prieteni. Sunt exact întrebările la care un răspuns fals, descoperit ulterior, se poate transforma din problemă sportivă într-una penală. Aşa s-au născut dosarele Djokovic sau Metaloglobus, care au ajuns acum pe masa Comisiei de Disciplină a FRF. Sau dosarul Păuleşti, care s-a lăsat cu descinderi ale DIICOT şi reţineri ale unor fotbalişti cu state vechi în prima ligă, inclusiv.

Apoi vin întrebările care măsoară chiar frica sistemului de el însuși. Știi că există „persoane intangibile” în arbitrajul românesc, oameni pe care nu-i atinge nimeni, indiferent ce fac? Dacă ai raporta o neregulă, te-ai simți protejat? Există teama de repercusiuni pentru cei care vorbesc? Tocmai aceste întrebări au produs cea mai mare neliniște printre oamenii de fotbal: pentru prima dată, arbitrii şi observatorii FRF au fost puși să spună oficial dacă sistemul în care lucrează îi apără sau îi pedepsește pe cei care rup tăcerea.

Scenariile finale: „Ce faci?” – situații fără ieșire elegantă. Cum reacţionezi dacă delegările arbitrilor ajung mai întâi la persoane implicate în pariuri sportive 

Capitolul final ridică miza și mai mult: scenarii în care fiecare a trebuit să spună, concret, cum ar proceda. Adică, spre exemplu, dacă un membru influent din fotbal îți cere să delegi un arbitru apropiat lui la un meci decisiv pentru promovare sau retrogradare, ce faci? Sau, dacă descoperi că delegările ajung, înainte de a fi publicate pe hailafotbal.ro , la persoane implicate în pariuri sportive. Cum reacționezi și pe cine anunți?

Toate scenariile păstrează aceeași logică necruțătoare: ești pus față în față cu o situație compromițătoare din viața reală a arbitrajului românesc și trebuie să alegi, în scris, o conduită. Nu există răspuns neutru, iar hârtia semnată rămâne la federație, spun cei care au completat testul. Exact acest detaliu, că totul rămâne consemnat, a transformat un banal chestionar într-un instrument de care pare că însuşi sistemul se teme. Şi a băgat frica în mulţi oameni de fotbal, care se tem de represalii nu doar sportive, ci mai ales penale!

Val de retrageri la CCA și „telefonul fără fir”: nimeni nu știe cine pe cine a dat în gât!

Efectul a fost imediat și, din informațiile FANATIK strânse la nivelul arbitrilor, mai mulți “oameni în negru”, cu experiență la nivelurile de jos ale fotbalului românesc, s-au retras brusc din activitate. Oficial, motive personale. Neoficial, în sistem circulă o singură explicație: întrebările au fost atât de directe, încât unii au preferat să plece decât să semneze declarații care le-ar fi creat dureri de cap în viitor.

În corpul de arbitri și în interiorul CCA domnește acum o neliniște profundă, spun informaţiilor obţinute de FANATIK. Toată lumea știe că toată lumea a dat testul, dar nimeni nu știe ce a declarat celălalt. „Cine pe cine a dat în gât?!”, aceasta este întrebarea care îi macină pe oamenii care “au comis-o” mai mult sau mai puţin, alimentând un veritabil telefon fără fir: zvonuri, suspiciuni, priviri piezișe între colegi, care până ieri delegau, arbitrau sau promovau împreună.

Peste 10 oameni din fotbal ar fi fost deja chemați la interpelări la Departamentul de Integritate al FRF

După analizarea testelor, Departamentul de integritate al FRF ar fi chemat peste 10 oameni din fotbal la interpelări, pe baza suspiciunilor ridicate de răspunsuri, inclusiv arbitri din SuperLiga, nu doar din Liga 2 și Liga 3. Verificările se concentrează pe zonele cele mai sensibile: favorizarea unor echipe în eșaloanele inferioare și rețelele informale prin care arbitrii ar fi fost ajutați să urce de la un nivel la altul, pe filiera oamenilor din sistem care promit că „rezolvă la federație”.

De la sancțiune sportivă la dosar penal: precedentul „Mită pentru arbitri” a băgat spaima în “oamenii in negru”

Mesajul transmis în interiorul sistemului este că lucrurile pot depăși granița sancțiunii sportive. Cu noile puteri primite de la Comitetul Executiv, departamentul condus de Pascu poate preda mai departe autorităților statului cazurile în care apar indicii penale. Iar precedentul există: în dosarul „Mită pentru arbitri”, fostul președinte al CCA Gheorghe Constantin a fost condamnat la trei ani de închisoare, patronul Cornel Penescu a primit patru ani cu executare, iar arbitrii Sorin Corpodean și Aurelian Bogaciu au fost condamnați la câte trei ani cu suspendare. Fotbalul românesc a mai trimis oameni ai fluierului în fața judecătorilor.

Răzvan Burleanu pare să fie hotărât să meargă până la capăt cu această curățenie, indiferent de numele care vor cădea, iar „cumetriile” din fotbal să fie din ce în ce mai neînsemnate. Rămâne de văzut în ce măsură acest demers a stârnit doar spaima şi este doar o furtună într-un pahar cu apă sau se poate transforma într-un tsunami care să cureţe fotbalul românesc, cu adevărat.

FANATIK a solicitat puncte de vedere oficiale cu privire la aceste teste de integritate atât către FRF, cât şi către CCA. Răspunsurile vor fi publicate pe măsură ce le vom primi.