Guvernul a adoptat miercuri, 14 ianuarie, o hotărâre prin care se instituie o perioadă de 12 luni care asigură continuitatea accesului pacienților la îngrijiri paliative, prin pachetul de servicii de bază. Executivul a făcut anunțul în contextul în care nu a fost implementat, momentan, Programul național de îngrijiri paliative. Cine poate beneficia de aceste servicii și în ce condiții.
Hotărârea de guvern modifică și completează anexa nr. 2 la HG 521/2023. Astfel, Executivul a anunțat că s-a impus o perioadă de tranziție de 12 luni pentru nu a îngrădi accesul persoanelor asigurate la îngrijiri paliative. Bolnavii vor avea acces, prin pachetul de bază, la îngrijiri acordate la domiciliu, în ambulatoriu de specialitate și în regim de spitalizare de zi.
„Având în vedere că Programul național de îngrijiri paliative nu a fost implementat în prezent, pentru a nu îngrădi accesul persoanelor asigurate la îngrijiri paliative, se reglementează o perioadă tranzitorie de 12 luni, care să permită încheierea unui număr suficient de contracte în cadrul Programului național de îngrijiri paliative.
În această perioadă tranzitorie, pacienții vor putea beneficia de îngrijiri paliative acordate la domiciliu, în ambulatoriul de specialitate și/sau în regim de spitalizare de zi din pachetul de servicii de bază reglementat la anexa nr. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 521/2023, dacă nu beneficiază de astfel de îngrijiri în cadrul noului program de sănătate curativ”, a transmis Executivul.
Guvernul a mai menționat faptul că toate casele de asigurări de sănătate „pot încheia contracte pentru furnizarea de îngrijiri paliative cu furnizorii de servicii îngrijiri paliative la domiciliu, furnizorii de îngrijiri paliative în ambulatoriul de specialitate pentru specialități clinice și furnizorii de servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi cu care se aflau în relație contractuală la data de 31 decembrie 2025, fără organizarea unei perioade de contractare”.
„Furnizorii de îngrijiri paliative, care nu se aflau în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate la data de 31 decembrie 2025, pot intra în relație contractuală cu acestea, cu respectarea reglementărilor privind procedura de contractare, conform prevederilor legale în vigoare”, se mai arată în comunicatul transmis.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, îngrijirea paliativă este o abordare medicală care îmbunătățește calitatea vieții pacienților, adulți și copii, dar și a familiilor acestora, care se confruntă cu boli grave sau terminale. Aceasta are scopul de a preveni și ameliora suferința, prin identificarea precoce, evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor probleme de natură psiho-emoțională, socială și spirituală.
De îngrijiri paliative pot beneficia persoane de toate vârstele, cu boli grave, care amenință viața. Incluși sunt pacienții diagnosticați cu cancer, în stadii avansate, cu boli cronice, precum boli cardiovasculare, respiratorii, SIDA și diabet. OMS menționează faptul că multe alte afecțiuni pot necesita îngrijiri paliative, inclusiv insuficiența renală, bolile hepatice cronice, scleroza multiplă, boala Parkinson, artrita reumatoidă, bolile neurologice, demența, anomaliile congenitale și tuberculoza rezistentă la medicamente.
Pentru a avea acces la îngrijirile paliative, pacienții trebuie să discute cu medicul de familie și să obțină o recomandare în acest sens. Ulterior, se alege un furnizor, o clinică, un hospice, în contract cu CNAS. Casa de Asigurări arată că și medicul specialist poate decide acest lucru, ca urmare a consultațiilor și poate elibera recomandări pentru îngrijiri paliative.
„Serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu se acordă asiguraților pe bază de recomandare, eliberată de medicii de familie, medicii specialiști din ambulatoriul de specialitate, inclusiv medicii cu atestat de studii complementare în îngrijiri paliative, precum și medicii specialiști din spital, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate”, conform CNAS.
Potrivit CNAS, cele mai uzuale servicii de îngrijiri paliative la domiciliu sunt: consultația, elaborarea planului interdisciplinar de tratament și îngrijire, evaluarea statusului funcțional și a capacității de autoîngrijire, aplicarea și monitorizarea tratamentului farmacologic, educarea și informarea pacientului pentru auto-îngrijire, îngrijire terminală, consiliere psihologică specializată a pacientului și familiei, kinetoterapie.
De asemenea, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire), respectiv 180 de zile de îngrijiri în ultimele 11 luni pentru pacienții cu vârsta sub 18 ani. Un episod de îngrijire este de maximum 30 de zile.