Cine profită de atacul cu drone din Iran? Răspunsul lui Netaniahu după atentatul de la Ierusalim și interesul lui Joe Biden în Orientul Mijlociu

Lovitura asupra instalației militare din Isfahan a fost pusă, inițial, pe seama Mossadului, serviciul secret israelian. Și totuși, așa cum vom afla, situația nu este deloc clară. Am încercat să aflăm posibilele variante, dar mai ales la ce ne putem aștepta, din punctul de vedere al securității din Orientul Mijlociu, de la expertul în geopolitică Flavius Caba-Maria, care ne-a precizat: „Există acuzații din ambele părți, dar, așa cum știe toată lumea, Mossadul nu „revendică” niciodată o lovitură strategică. Însă, există supoziții conform cărora Israelul s-ar fi putut afla în spatele acestui atentat, în mod direct sau indirect, deși interesele în zonă ale principalului său aliat, SUA, sunt diferite”.

Flavius Caba-Maria, specialist în geopolitica Orientului Mijlociu: „Netaniahu vrea un răspuns la atentatul de la Ierusalim, dar SUA nu țintește escaladarea situației!”

Flavius Caba-Maria este președintele MEPEI, Institutul Politic și Economic pentru Orientul Mijlociu. Specialistul în geopolitică a atras, din nou, atenția asupra faptului că Iranul, ținta atacului de sâmbătă, este una dintre marile puteri zonale, dar că fenomenul petrecut la Isfahan trebuie privit într-un context temporar îndelungat și cu mai multe atribute.

„Într-adevăr, este prima lovitură după revenirea administrației Netaniahu. Însă, au mai existat astfel de agresiuni, asupra diferitelor obiective din Iran. Deocamdată, nimeni nu a revendicat oficial atacul. Există supoziții, majoritatea ducând la războiul nevăzut dintre cele două părți, cei doi rivali sistemici, Israelul și Iranul. Totuși, nu văd o inflamare de proporții a situției din Orientul Mijlociu, dar, foarte probabil, la un moment dat vor exista anumite repercursiuni”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Flavius Caba-Maria.

De aici, scenariile pot începe să curgă, astfel că am dat frâu liber curiozității. Primele ipoteze nu au întârziat să apară:

Digi24.ro

VIDEO Momentul altercației dintre Ionel Ganea și vecinul său. Scandalul a fost filmat de o cameră de supraveghere

„Cred că faptul că atacul a avut loc chiar cu ocazia vizitei lui Antony Blinken în Israel este o coincidență, deși există multe supoziții. Una dintre acestea este a impactului amplului exercițiu militar comun „Juniper Oak”, organizat chiar în săptămâna respectivă, la care au participat forțele armate americane și israeliene, în zona de est a Mării Mediterane”.

„Alte voci leagă atacul drept un răspuns la atentatul care a avut loc săptămâna trecută, la sinagoga din Ierusalim, unde au fost ucise șapte persoane, iar Beniamin Netaniahu a declarat că, în curând, va urma un răspuns convingător din partea Israelului”, a continuat interlocutorul nostru.

Quadcopterele, lansate chiar de pe teritoriul „persan”?

Specialistul în problematica Orientului Mijlociu a menționat faptul că, în Iran, s-a format o comisie parlamentară care analizează incidentul și abia mai târziu ne vom clarifica atunci când vor apărea informații certe. Însă, potrivit sursei citate, nu există pericolul destablizării acestei țări.

„Trebuie făcută o precizare referitoare la acest atac asupra unei zone despre care nu cunoaștem prea multe și asupra căreia planează, de asemenea, supoziții. Quadcopterele, cum se numesc dronele cu patru elice, au o rază de acțiune relativ scurtă și din acest motiv există posibilitatea ca ele să fi fost lansate chiar de pe teritoriul Iranului, probabil din apropierea Isfahanului, pentru a-și putea atinge ținta”, a explicat Flavius Caba Maria.

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Vă spun o noutate. Candidez la președinție! Absolut serios”. Ce a urmat

Partenerul nostru de dialog a amintit și faptul că autoritățile de la Teheran au declarat că au reușit să neutralizeze acest atac. Din punctul lor de vedere, pagubele produse asupra facilității militare respective au fost minime, dar evident că investigația se află în curs de desfășurare și cum nu avem date cât de cât certe, provenite din mai multe părți, este dificil să speculăm, astfel că nu putem discuta decât pe baza cazuisticii existente.

Prinsă între mai multe fronturi, administrația Biden preferă politica de compromis

„Este obligatoriu să urmărim dacă, în viitorul apropiat, vor exista anumite reacții. Cu siguranță, din punct de vedere doctrinar, Iranul este un susținător al cauzei palestiniene, iar partea americană este pusă într-o situație foarte dificilă de către toate acțiunile violente care se desfășoară în lume, în momentul de față. Pe de o parte, Administrația Biden practică o politică de mediere, însă, odată cu instalarea noului guvern Netaniahu este puțin probabil să ajungem la o concluzie, în perioada imediat următoare”, a menționat președintele MEPEI.

Acesta consideră că, „din punctul de vedere al securității în Orientul Mijlociu, inclusiv vizita lui Antony Blinken în zonă, de la Cairo la Ierusalim și ulterior în Ramallah, a avut loc pe fondul acestor tensiuni violente, între israelieni și palestinieni. Evident, în cadrul întrevederilor au fost discutate și problematica acordului nuclear iranian și a activității Teheranului în zona respectivă. Este, însă, puțin probabil să asistăm la o inflamare a situației din Orientul Mijlociu, mai ales că SUA nu-și dorește o asemenea situație”.

În opinia intervievatului nostru, „în momentul de față, pentru americani există două fronturi deschise, pe care doar le observă sau în care sunt, relativ, implicați. În primul rând, vorbim despre războiul din Ucraina, care este prioritar din punctul de vedere al Casei Albe, iar, în al doilea rând, despre zona indo-pacifică, adică spațiul de rivalitate sistemică cu China, principalul lor rival. Chiar și pentru americani ar fi prea mult să se implice într-un nou conflict, în Orientul Mijlociu”.

Specialistul în problematica acestei zone, un adevărat „butoi cu pulbere” la nivel mondial, a reamintit faptul că atacuri cu drone s-au produs, în trecut, și pe teritoriul altor state, precum Emiratele Arabe Unite sau asupra unor facilități petroliere din Arabia Saudită:

„Să nu uităm incidentul care a avut în prim plan nava britanică atacată în Golful Persic și în timpul căruia a murit inclusiv un cetățean român. De asemenea, s-au petrecut agresiuni asupra unor nave israeliene, în Marea Roșie. Retorica declarațiilor există de foarte multă vreme și dacă toate aceste discursuri ar fi fost puse în practică, până acum am fi avut un Orient Mijlociu exploziv”.

Totuși, dincolo de contextul în care s-au petrecut aceste evenimente nefaste, situația din Iran este mai complicată decât pare la prima vedere.

„Dacă vorbim din perspectiva Teheranului, în ultimii 200 de ani, Iranul nu a atacat niciun stat din zonă. Pe timpul Dinastiei Qajar, foștii „persani” și-au restrâns teritoriul, după ce au avut conflicte cu Imperiul Țarist și cu Imperiul Britanic. În zilele noastre, protejarea sistemului lor defensiv se realizează prin cooperarea cu actori non-statali, din Irak, Liban și din alte state din zonă”, a continuat intervievatul FANATIK.

Specialistul a atins un alt punct sensibil: „În cazul inflamării unui conflict, am asista la angrenarea multor entități non-statale. Mai mult, Iranul își dorește să rămână în parametrii Acordului Nuclear, din care SUA s-au retras în 2018. Actualmente, există mai multe discuții legate de motivele pentru care s-a ajuns la acest impas. Cea mai mare problemă constă în oferirea de către americani a garanțiilor privind faptul că nu se vor mai retrage, niciodată, din Acordul Nuclear”.

Antony Blinken privește Egiptul drept mediatorul ideal

Dar, la nivel geopolitic, lucrurile au căpătat altă nuanță, în urma evenimentelor recente: „După escaladarea violențelor de la Ierusalim, situația a devenit complexă. De aceea, secretarul de stat Antony Blinken a mers în Egipt, țară care ar putea deveni o punte importantă pentru SUA, în privința medierii disputelor din zonă”.

Flavius Caba-Maria a precizat și faptul că, odată cu semnarea Acordurilor Abraham, statele din Orientul Mijlociu, în special țările arabe, au intrat într-un proces de reconfigurare a dinamicii geopolitice regionale, începând să coopereze mai mult cu Israelul, cu preponderență în sectorul economic sau în alte domenii.

Astfel, „Egiptul poate deveni un factor care poate sprjini calmarea situației din Fâșia Gaza. Președintele Abdel Fatth el-Sisi ar putea juca un rol de mediator, între Autoritatea Palestiniană și Israel”.

Având în vedere acest fenomen, a apărut o nouă amenințare la securitatea Iranului, țară care nu poate fi ignorată într-o arhitectură de securitate, fiind un actor regional important:

„În prezent, suntem martorii discuțiilor dintre Arabia Saudită și Iran, mediate de Irak, prin formatul Conferinței de la Bagdad, iar ultima rundă de discuții a avut loc în Iordania la finalul anului trecut. Există eforturi de stopare a tensiunilor din zonă, cu toate că mai apar retorici între Riad și Teheran. La fel ca în perioada protestelor de anul trecut, respectivele eforturi se pot întinde pe o perioadă mai lungă, dar acest lucru nu înseamnă că vom asista la o schimbare a „establishment-ului” din Iran”.

„Este vorba despre o țară în care societatea civilă se află în evoluție, fiind o chestiune normală”, a specificat expertul în geopolitică.

Acțiunile Israelului în Siria, condiționate de Rusia

Practic, „este puțin probabil să asistăm la o escaladare masivă, încât să ne gândim la un conflict larg, în Orientul Mijlociu. Nimeni nu-și dorește acest lucru. Iranul nu trebuie confundat cu Irakul sau cu Afganistanul, deoarece este un actor rațional, foarte bine ancorat, a cărui prioritate în materie de politică externă este zona regională, conlucrarea cu țările vecine pentru întărirea încrederii reciproce”.

Și pentru că nimic nu se petrece fără acordul, mai mult sau mai puțin tacit al marilor puteri, inevitabil, pe scenă își face simțită prezența interesul Moscovei:

„În tot acest context trebuie introdusă Rusia, care este prezentă în Siria, Israelul are nevoie de un dialog cu Moscova, mai mult sau mai puțin pe diferite dimensiuni de securitate, în Orientul Mijlociu. Este puțin probabil ca Israelul să poată defășura acțiuni în Siria, în lipsa unui acord tacit al Federației Ruse”.

„În Israel, ne confruntăm pentru prima oară cu acest guvern de extremă dreaptă, format de Beniamin Netaniahu din reprezentanții partidelor conservatoare și ultrareligioase. La întâlnirea cu Antony Blinken, ministrul israelian de externe Eli Cohen a declarat că, în perioada imediat următoare, guvernul său dorește să reoperaționalizeze ambasada de la Kiev, care fusese mutată la Liov, iar el să organizeze prima vizită a unui ministru din zona Orientului Mijlociu. Însă, în același timp, partea israeliană este conștientă de faptul că este esențial să realizeze echilibrul cu partea rusă”, și-a încheiat analiza Flavius Caba-Maria.