Cine se luptă pentru milioanele de români din diaspora. PSD îi vrea înapoi, 25% dintre aceștia votează AUR. „Se guvernează din inerție, fără o strategie pentru acești oameni”

Analiștii politici sunt de părere că fără o schimbare majoră a principiilor după care operează statul român, PSD-ul nu va reuși să convingă românii din diaspora să revină în țară și cu atât mai puțin să-l voteze, în contextul în care acolo există un puternic vot anti-sistem.

Opt milioane de români în diaspora

Florin Cârciu, secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a declarat că, deși MAE estimează numărul românilor plecați peste hotare la circa 5,7 milioane, în realitate numărul acestora se apropie de opt milioane.

„Astăzi, după ultimele date oficiale pe care le avem, număram 5,7 milioane de români în afara granițelor. Este o cifră oficială pe care am obținut-o de la Ministerul Afacerilor Externe. Cu siguranță avem cel puțin 8 milioane. Avem 500.000 de români doar în Franța, mai mult decât declara statul francez astăzi – 106.000 de români, în cifrele oficiale. Avem câteva țări în Europa unde avem un milion sau mai mult de un milion de români. Avem 150.000 – 200.000 de români în plus, care nu sunt identificați sau numărați”, a declarat Florin Cârciu, care a subliniat că se caută soluții pentru a-i convinge să se întoarcă și să lucreze în România. „Vom găsi soluții prin echivalarea salariilor sau apropiere de salariile din afara granițelor, acolo unde se regăsesc astăzi”, a mai spus oficialul PSD.

Acesta a subliniat că datoria autorităților acum este de a găsi soluții pentru a-i convinge pe românii din diaspora că „și în România se poate trăi decent și se poate câștiga, dacă nu ca în statele europene avansate, măcar aproape”.

Digi24.ro

GALERIE FOTO „Am 61 de ani, dar am corpul unui bărbat de 38”. Dave explică cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire

România fără servicii publice

Opinia unanimă în rândul sociologilor este că orice dezbatere legată de diaspora nu poate fi redusă doar la aspectul financiar, oricât de important ar rămâne pentru mulți dintre românii care lucrează peste hotare. La fel de important, sau poate mult mai important pentru a-i convinge pe românii din diaspora să se întoarcă în țară, este și calitatea serviciilor din țară, accesul la educație, la servicii de sănătate. Însă o astfel de politică publică, cu scopul clar de a-i convinge pe cât mai mulți români să se întoarcă în țară, ar putea avea consecințe imense pentru dezvoltarea țării.

„Ca politică publică ar fi un lucru foarte util. Vorbim de un capital uman foarte mare de cunoaștere. În primul rând, sunt oameni foarte tenace, mulți dintre ei, e foarte greu să răzbești peste hotare. E un capital uman foarte important. Acum, când vine vorba de a-i aduce înapoi, sunt exact motivele pentru care se pleacă. Nu numai banii, care reprezintă în mod evident o motivație importantă, dar birocrația, sistemele publice, de învățământ, de sănătate – cât timp ele nu vor fi comparate cu cele din Vest, nici oamenii aceia nu vor avea motive foarte puternice să se întoarcă.

Iar acest lucru este valabil pentru toate segmentele celor plecați, nu doar pentru românii cu studii superioare să spunem. Și cineva care lucrează în construcții în Germania este la fel de interesat de sistemul de educație pentru proprii copii”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Barbu Mateescu.

Diaspora și votul masiv pentru AUR

La ultimele alegeri din 2020, una din marile surprize legate de votul din diaspora a fost votul masiv pentru AUR. Dacă cei de la USRPLUS au obținut, așa cum era de așteptat cel mai mare procent al voturilor exprimate peste hotare, 29%, AUR a reușit să obțină un scor egal cu cel al liberalilor, adunând 25% din voturile exprimate, asta în ciuda unei agende anti-UE, anti imigranți și naționalistă.

Digisport.ro

Surpriză! A câștigat Roland Garros și Wimbledon, a fost numărul 1 mondial, iar acum și-a anunțat retragerea: ”Rămas-bun”

Într-o analiză recentă, antropologul Radu Umbreș susține că o posibilă explicație pentru votul pro-AUR al unui segment atât de important al diasporei stă în pierderea relativă de statut social a unei importante părți a diasporei față de clasa de mijloc din România. În opinia acestuia, la începutul fenomenului de migrațiune, sute de mii de români au intrat pe o traiectorie de mobilitate socială ascendentă, chiar dacă lucrau în construcții sau ca muncitoare domestice. Aceștia aveau veniturile erau net superioare celor din România chiar în comparație cu salariile din profesii înalt calificate.

„În 2004, salariul mediu brut în IT în România era de 310 euro. Un muncitor în construcții sau o badantă (lucrătoare domestică în italiană) puteau pune deoparte lunar de 2-3 ori mai mulți bani (sau chiar mai mult pentru cei care erau calificați, aveau locuri de muncă stabile sau chiar propriile afaceri)”, scrie Radu Umbreș, care subliniază că acum, după 20 de ani, banii făcuți de românii din străinătate nu mai au aceeași putere de cumpărare.

„Migranții români au câștigat foarte mult în trecut de pe vremea globalizării forței manuale de muncă , acum pierd relativ la alți români din clasa mijlocie ascendentă care câștigă datorită globalizării forței de muncă intelectuale. Le este mult mai greu să se întoarcă într-o Românie mult mai bogată decât cea din care au plecat (ironic, remitențele lor agregate au contribuit la creșterea PIB-ului și la dezvoltarea economică a țării)”, subliniază Radu Umbreș care notează că mesajele cu care AUR a reușit să-i atragă sunt mai degrabă anti-corporații străine și anti-valori globaliste, și nu ortodoxism și familia tradițională. Potrivit rapoartelor OECD, circa un sfert dintre românii plecați peste hotare au locuri de muncă slab calificate cu 15% dintre bărbații români din diaspora angajați în construcții, în timp ce femeile lucrează predominant în retail și activități domestice

Victoria Stoiciu, expertă în cadrul fundației Friedrich Ebert România este de părere că ceea ce definește votul diasporei a fost atitudinea anti-sistem, iar AUR s-a prezentat în esență ca un partid anti-sistem la alegerile din 2020.

„Nu sunt nici cei mai săraci, nici cei mai nemulțumiți dintre români, dar cu siguranță, ce au românii din afară față de cei din țară este o conștiință ceva mai acută a ceea ce ar trebui să le ofere statul. De ce? Pentru că au un model. Îmi amintesc că îmi spunea o doamnă, „nu se poate, eu sunt aici de câțiva ani în Spania, și merg la spital și sunt tratată ca o doamnă și când mă duc în România, care este țara mea în care m-am născut, mi se trântesc ușile în nas”.

Și atunci ei au aceste standarde cu privire la ce înseamnă serviciu public și rolul statului și sunt mult mai critici față de statul român. Iar acest criticism, dacă îl combinăm cu o lipsă de speranță, că nu se mai poate face nimic, duce la un vot anti-sistem. Așa se explică în bună măsură și votul pentru AUR, partidul anti-sistem prin definiție”, a declarat, pentru FANATIK, Victoria Stoiciu.

Luptă PSD pentru diaspora?

Una din întrebările ce se ridică vizează interesul electoral reprezentat de milioanele de români din diaspora, în special pentru social-democrați, partidul care în mod tradițional primește cele mai puține voturi de la românii de peste hotare.

Sociologul Barbu Mateescu este de părere că PSD nu pare a avea încă o strategie electorală clară în ceea ce privește atragerea voturilor diasporei, în acest moment social-democrații fiind mai degrabă preocupați cu guvernarea decât cu formularea unei strategii clare pentru 2024.

„Nu cred că PSD este foarte interesat sincer de diaspora și nu cred că a fost vreodată interesat. În mare parte, diaspora să nu uităm că respinge primari PSD și guvernări PSD. Oamenii aceia din Moldova din Muntenia știu foarte bine de ce au plecat. Identitatea PSD este un lucru complicat acum. Președintele partidului nu a impus o tentă foarte clară, iar partidul nu comunică foarte foarte mult, și e foarte greu de spus acum ce identitate va avea acest partid în 2024. Să nu uităm că, de fiecare dată când PSD apare la guvernare, apare acea plângere în partid „guvernarea a mâncat partidul” – adică nu mai tinde spre lucruri politice și electorale, se concentrează pe guvernare exclusiv. La fel par să stea lucrurile și acum, sunt foarte concentrați pe guvernare și mai puțin atenți la aspectele acestea de strategie”, a declarat Barbu Mateescu pentru FANATIK.

Analiștii politici subliniază că imaginea pe care o avem despre diaspora este extrem de limitată, fiind bazată doar pe rezultatele și voturile exprimate la alegeri. Chiar și cu un maxim de 300.000 de voturi exprimate, la un total de 4 milioane de voturi, cifra mai rezervată cu privire la numărul românilor de peste hotare, tot ceea ce avem este un procent extrem de mic cu privire la preferințele electorale ale diasporei. Chiar și în aceste condiții ipoteza ce poate fi susținută fără dificultăți este că votul diasporei este caracterizat de un sentiment de nemulțumire față de modul în care România a fost guvernată, iar acest lucru este în principal asociat cu PSD.

„Cei care au plecat din țară au plecat din cauza nivelului de trai de aici, lucru evident, și, de când a început migrația, începutul anului 2000, pe vremea guvernului Năstase, atunci când apare acel fenomen al căpșunarilor – deja se acumulase o perioadă în care cea mai mare parte a timpului PSD s-a aflat la guvernare, cam două treimi dacă numărăm efectiv anii. E un transfer relativ de ușor de făcut în mintea oamenilor astfel încât nemulțumirile oamenilor față de modul în care lucrurile au mers și merg în țară au fost transferate către PSD.

În același timp, din cauza sau datorită acestui lucru apare și afinitatea asta mai mare cu noii veniți, cu figurile noi din politică. Cu toate că în 2009, Băsescu nu era figura nouă neapărat, dar reprezenta totuși anti-PSD-ul, acesta e primul nivel. La fel a fost și Iohannis, care era de asemenea o figură nouă, cel puțin parțial în raport cu diaspora. Și a mai fost votul, simpatia care a prins-o destul de bine USR, mai ales în 2019.

Apoi în 2020 a apărut AUR, partid care a știut să mobilizeze rețele mai puțin vizibile din afara bulei, vorbim de rețele pe filonul bisericilor, un pic de naționalism, un pic de nostalgie din asta „ce fain era România cândva, hai să facem România așa cum merită, măreață din nou”, în oglindă cu ce se întâmpla în SUA. Această nemulțumire asupra modului în care România este condusă e o carte pe care AUR a exploatat-o foarte bine, la fel ca și USR, însă ei au mizat foarte mult și pe acest filon religios, ceea ce a făcut și în țară, însă în străinătate acest lucru a contat și mai mult”, a declarat, pentru FANATIK, George Jiglău, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Boliay din Cluj-Napoca.

Potrivit acestuia problema social democraților este de a compensa acest deficit de imagine față de românii din diaspora de care se pot apropia pe partea conservatoare a valorilor. Analiștii politici sunt de părere că PSD pare în continuare concentrat pe un set de politici publice ce nu vizează în mod direct votanții de peste hotare, însă, la fel de important, susțin aceștia, actuala guvernare pare a merge mai mult din inerție, fără o politică clară care să vizeze principiile fundamentale după care este condus statul român.

„Nu sunt sigură în ce măsură ar putea PSD-ul, și chiar PNL să mobilizeze o mare parte a diasporei. În trecut, înainte să apară aceste partide anti-sistem diaspora vota și cu PSD, în principal pentru că asta era oferta electorală. Acum cred că e destul de dificil, pentru că PSD se adresează unui segment electoral care depinde politicile pe care le ia Guvernul, pensii, salarii și așa mai departe. Cu astfel de tipuri de măsuri e foarte greu să-i convingi. Nu-l interesează pe cel din diaspora că s-au mărit salariile la stat. El are viața lui acolo.

Ce l-ar interesa e un loc de muncă plătit cât mai aproape de ceea ce câștigă acolo, dar și niște servicii publice și o calitate a vieții comparabilă cu cea din Vest. Și atunci, doar cu această ofertă electorală nu prea văd cu poate PSD-ul să convingă acei oameni. Trebuie să vină cu o modificare structurală a principiilor după care funcționează statul român, a priorităților politice, e mai mult decât niște măsuri limitate, cu care s-au obișnuit partidele noastre politice. Nu există nici măcar intenția de a pretinde că încearcă să schimbe ceva în acest sens. În afară că tai sau crești salariul se guvernează în continuare în aceeași paradigmă, mai mult dintr-un soi de inerție și fără o viziune că se încearcă o schimbare fundamentală”, a declarat, pentru FANATIK, Victoria Stoiciu.