Bătrânii din România, la limita subzistenţei. Vârstnicii muncesc și după pensionare, nu au bani pentru încălzire, dar se consideră sănătoşi

România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică de ani buni, iar șansele ca acesta să fie încetinit, dacă nu inversat, sunt destul de mici.

Populația țării va trece printr-o criză în următoarele decenii, mai ales în ceea ce privește posibilitatea statului de a plăti pensii, în condițiile în care proporția de salariați – pensionari va crește în defavoarea celor din câmpul muncii.

Ce se întâmplă, totuși, cu bătrânii României, cine sunt aceștia și în ce condiții trăiesc sunt câteva din întrebările la care răspunde un nou barometru Eurostat.

Ce se va întâmpla cu populația României în următoarele decenii

În ultimul deceniu, populația îmbătrânită a României a continuat să crească, din punct de vedere procentual. Dacă la începutul mileniului, erau doar 13,5% persoane cu vârsta de peste 65 de ani în țară, în 2020 procentajul a crescut la aproape 19%.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 30 de ani. Mărturia unui copil de 4 ani i-a dat de gol pe autori

Creșterea urmează cumva tendințele europene, media UE plecând de la 15,8% în 2001 și ajungând la 20,6% în 2020.

În ceea ce privește evoluția populației bătrâne din următoarele decenii, situația se schimbă.

Estimările actuale arată că România va înregistra o continuă creștere începând cu 2021, care se va accentua în 2032 și care, în 2044, va depăși media Uniunii Europene.

După acest an, România va avea o populație semnificativ mai îmbătrânită, cu un vârf în 2056. Atunci, o treime din români vor fi bătrâni de peste 65 de ani (32,3%). În paralel, 30,1% din europeni vor avea o vârstă similară.

Digisport.ro

Luptătorul suspendat pe viață pentru gestul golănesc pe care l-a făcut către fata din ring a rupt tăcerea! Mai rău a făcut

Țara noastră are mulți bătrâni, iar repartiția în funcție de sex ne arată că bărbații sunt cei care se bucură mai puțin de vârsta ieșirii din activitate. În România sunt 130 de femei la 100 de bărbați, dacă ne raportăm la intervalul de 65 – 74 de ani.

Proporția crește la intervalul de vârstă 75 – 84 de ani, ajungând la 160 de femei la 100 de bărbați. În cazul persoanelor de peste 85 de ani, sunt aproape de două ori mai multe femei decât bărbați: 195 la 100.

Populația bătrână este repartizată mai degrabă în zonele sudice și sud-estice ale țării. 20,9% din românii din Sud-Muntenia și din Sud-Vest Oltenia au peste 65 de ani. La polul opus sunt cei din regiunea București – Ilfov, 16,5%.

În ce condiții trăiesc bătrânii din România

Bătrânii României trăiesc fie singuri, fie în cupluri, fie în alte forme de locuințe, cel mai probabil fiind vorba de aziluri. Proporțiile sunt distribuite relativ egal, cam o treime în fiecare caz.

Dacă persoanele de 18 – 64 de ani trăiesc în locuințe supraaglomerate, proporția acestora fiind de 47,8%, în cazul bătrânilor situația e mai relaxată, doar 18,1% dintre aceștia trăind în case sau apartamente aglomerate. Pe de altă parte, însă, o bună parte din populația în vârstă a țării se confruntă cu singurătatea.

Conform datelor oficiale Eurostat, doar 15,5% dintre bătrânii români nu își pot încălzi locuința în condiții propice, pe parcursul iernii. Media europeană e de aproape 10%. O ducem relativ bine, mai ales față de vecinii bulgari, unde proporția e de peste 50%.

Ajunși la vârsta de 65 de ani, românii mai au o speranță de viață care îi plasează la coada clasamentului european. Bărbații mai pot spera la 14,9 ani, iar femeile la 18,5 ani de pensie.

Ajunși la o respectabilă vârstă de 85 de ani, românii mai pot spera la aproximativ 6 ani de viață.

Bătrânii din România se consideră relativ sănătoși. Aproape 3 din 10 români în vârstă consideră că au o stare de sănătate bună, iar cam alți 5 din 10 cred că sunt într-o stare rezonabilă de sănătate. Pentru 2 din 10 români, situația nu este una bună.

În mod interesant, bărbații sunt cei care se simt mai sănătoși decât femeile. 31,9% dintre aceștia se consideră în formă bună, comparativ cu doar 22,2% dintre femei.

Câți ani muncesc românii până la pensie și câți mai fac asta după vârsta pensionării

Până să ajungă la pensie, însă, oamenii au în față o carieră ce se poate desfășura pe câteva decenii bune de viață.

Românii muncesc, în medie, 34 de ani până ies la pensie. Bărbații au o carieră de 37,3 ani, iar femeile de 30,4 ani.

Campioni la muncă sunt suedezii, care petrec 44 de ani în câmpul muncii. La polul opus se află italienii, care nu prea se omoară cu munca, petrecând doar 31,2 ani pentru a-și clădi o carieră.

Faptul că ai ajuns la vârsta pensiei nu înseamnă că vei și ieși la pensie, din păcate. Unii bătrâni sunt nevoiți să-și caute de lucru și la vârsta la care ar trebui să se bucure de odihnă.

Astfel, 8,3% dintre bărbații și 5,7% din femeile de peste 65 de ani sunt încă în câmpul muncii.

Ce face, între timp, statul român pentru a asigura protecția socială a bătrânilor? Din păcate, cheltuie doar 7,9% din PIB pentru astfel de măsuri, în comparație cu media UE de 12,7%.

Grecii alocă un fond de 16,1% pentru protecția socială a bătrânilor, iar la polul opus sunt irlandezii, unde procentul de fonduri alocate e de doar 5,2%.

Cam unul din patru bătrâni din România are dificultăți în a-și plăti facturile la timp. Media europeană e considerabil mai mică, de doar 16,1%.

Bătrânii României, codași la sport, dar fruntași pe social media

La vârste înaintate, multora nu prea le mai arde să facă mișcare pentru a se menține în formă. Eurostat a măsurat care este procentajul de persoane bătrâne care mai practică cel puțin 3 ore de activitate fizică, săptămânal.

Doar 22,8% dintre românii de peste 65 de ani mai fac asta, în vreme ce media europeană e dublă, de 44,5%. La peste 75 de ani, doar 16,5% dintre cetățenii țării mai depun efort fizic pentru propria sănătate, media europeană fiind tot dublă, la 33,4%.

În mod interesant, bătrânii țin pasul cu tehnologia, astfel că aproape 6 din 10 persoane de 65 – 74 de ani au cel puțin un cont pe o rețea socială.

Totuși, doar 4 din 10 citesc și știri online, în vreme ce media europeană e de 68%.

La capitolul internet banking, însă, românii au rămas în urmă. Doar 5% dintre bătrâni desfășoară astfel de activități, în vreme ce media UE este de 55%.

În timp ce bătrânii noștri încă stau la cozi pentru a-și plăti facturile, 92% din pensionarii finlandezi și 91% dintre cei danezi se bucură de avantajele plăților pe internet.

Nici în ceea ce privește aptitudinile peste cele de bază în folosirea internetului nu stăm foarte bine. Doar 7% din români au astfel de aptitudini ceva mai crescute, în paralel cu media europeană de 24%.