Cine sunt bugetarii vizați de restructurarea din administrația centrală. Coaliția a decis care va fi obligația aleșilor locali cu privire la reducerea cheltuielilor

FANATIK a avut acces la mare parte dintre rezultatele discuțiilor dintre PSD, PNL, USR și UDMR privind reforma administrației centrale și locale din ultimele patru luni, din momentul în care fostul vicepremier Dragoș Anastasiu a fost înlocuit și până acum.

Ținta inițială de restructurare a posturilor era de până la 20%

Restructurarea de personal a sistemului bugetar va implica și reforma companiilor de stat, dar și a administrației centrale și locale. Reducerile de personal au fost schițate încă din luna iunie. Cabinetul fostului premier vicepremierului Dragoș Anastasiu s-a ocupat în perioada iunie-iulie de acest proiect. Până ca acesta să își dea demisia în luna iulie,  a realizat o primă schiță a disponibilizărilor din sistemul public.

„Prima țintă a fost să se facă o reducere în medie cu 20% a personalului administrativ și al celui din companiile publice. Era vorba de 20% din cifra reală de posturi, nu din cele aprobate în organigramă”, a declarat, pentru FANATIK, un reprezentant al guvernului care a lucrat cu Dragoș Anastasiu.

Reducerile de personal vor lovi și companiile de stat

Conform datelor obținute de la Ministerul Finanțelor, la mijlocul acestui an, erau 837.241 de posturi ocupate în administrația publică centrală din România și 468.354 de persoane angajate în administrația publică locală. Însă nu toți bugetarii urmau la acel moment, ca și acum de altfel, să fie supuși disponibilizărilor.

Digi24.ro

AUR a recunoscut că Anca Alexandrescu a pierdut alegerile. Ce a spus Simion despre relația cu Georgescu

Reamintim că Anastasiu a fost nevoit să demisioneze de la Palatul Victoria în urma scandalului mitei plătite de o firmă în care era acționar către un angajat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, „atenții” plătite între 2009 și 2017, conform unui dosar al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Digisport.ro

Lucruri mai puțin știute din tinerețea lui Ciprian Ciucu, noul primar general al Capitalei

„20% din angajații companiilor de stat, cele din subordinea AMEPIP (n.r. – Autoritatea pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice) și nu numai, ar fi urmat să fie concediați, indiferent dacă era vorba de companii din energie sau din industria apărării. Fiecare companie avea dreptul să aleagă oamenii la care renunța, fără a se afecta producția. Marea parte a celor restructurați urma să fie din personalul administrativ”, ne-a declarat o sursă apropiată de negocierile din guvern și de Dragoș Anastasiu.

Acesta a refuzat să răspundă la întrebările trimise în legătură cu acest subiect. Conform unei analize realizată de Termene.ro, numărul de angajați din primele 50 de companii de stat era de 121.500 în 2024.

Reforma administrației publice a fost preluată de premierul Bolojan

După demisia lui Dragoș Anastasiu din guvern, pe 27 iulie, premierul Ilie Bolojan și cabinetul său au preluat proiectul restructurării administrației centrale și locale. De atunci, după demisia lui Anastasiu, și până la începutul lunii noiembrie, liderii PSD, PNL (în frunte cu premierul), USR și UDMR au încercat să ajungă la o concluzie comună.

„A fost momentul când premierul a anunțat restructurarea administrației locale cu 30% din numărul total al posturilor, ocupate sau libere. Însă a urmat refuzul PSD și s-a ajuns la o soluție de compromis: restructurarea administrației locale și centrale să se facă după congresul PSD, pentru a liniști apele în acest partid, fără de care nu putem face reforma în actuala structură de guvernare”, ne-a declarat un important ministru din actualul guvern.

Conform datelor FANATIK, obținute de la membri ai tuturor partidelor care fac parte din alianța de guvernare, în primele cinci zile ale lunii noiembrie s-a ajuns la o variantă de principiu pentru restructurarea administrației. Aceasta urmează să fie transpusă într-un proiect de lege care va fi aprobat într-o ședință de guvern din luna noiembrie. Următoarea ședință a executivului ar trebui să aibă loc joi, 13 noiembrie.

20% a fost înlocuit cu un „minimum 10%”

Conform surselor FANATIK, coaliția de guvernare a ajuns la un acord de principiu prin care se vizează reducerea între 12.000 și 25.000 de posturi în administrația locală. Cifra de 25.000 ar reprezenta până la 30% din totalul posturilor din primării și consilii județene, din administrația locală. În practică, s-ar ajunge până la maximum 20% din posturile reale pentru că restul sunt poziții neocupate.

Cu toate acestea, în ședința de marți a coaliției, partidele au convenit să mai îndulcească încă o dată reforma administrației județene. Aleșii locali vor trebui să respecte o singură regulă. Să reducă cu minimum 10% cheltuielile de funcționare a instituțiilor – a primăriilor sau consiliilor județene – pe care le conduc. „Pot face acest lucru fie prin renunțarea cu 10% a personalului, fie prin tăierea altor cheltuieli cu investițiile sau treaba lor cum se vor gospodări”, ne-a declarat un lider PSD.

În paralel, la nivel central este planificată o reducere a cheltuielilor cu personalul de minimum 10% și maximum 20%. Planul de reducere a numărului de bugetari în aparatul public central și de diminuare a anvelopei salariale este de 20% până la finalul anului, conform documentelor guvernamentale consultate de FANATIK.

Cine va fi ferit de restructurarea din administrație

Din totalul de aproximativ 840.000 de bugetari ai României din sistemul central, aproape 700.000 de angajați activează în sectoare exceptate de la restructurare în masă: educație, sănătate, apărare, ordine publică, vămile și ANAF.

Cele mai mari categorii sunt personalul didactic – 245.000, medical – circa 240.000 de salariați, urmat de 95.000 în Ministerul de Interne (polițiști, jandarmi și cei de la Frontieră) și aproximativ 75.000 în Armată, la care se adaugă peste 38.000 de angajați în ANAF și în structurile vamale. Total: aproximativ 693.000 de angajați în sectoarele exceptate de la restructurare.

După excluderea acestor domenii, rămân aproximativ 150.000 de persoane care lucrează în administrația publică propriu-zisă, centrală și locală – adică segmentul vizat direct de reforma guvernamentală de 20%.

Care sunt instituțiile centrale care riscă cele mai multe disponibilizări

Conform informațiilor obținute de FANATIK din surse guvernamentale și sindicale, cele mai mari reduceri de personal sunt anticipate în instituțiile centrale cu structuri supradimensionate și funcții administrative redundante. Printre acestea se află ministerele economice, precum Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării, unde există direcții și agenții cu atribuții paralele.

De asemenea, o parte semnificativă a disponibilizărilor ar urma să vizeze agențiile subordonate ministerelor, mai ales cele cu rol de implementare sau monitorizare, care au organigrame extinse și personal auxiliar numeros. Direcțiile județene de agricultură vor fi vizate de astfel de această reformă.

Printre instituțiile aflate pe lista scurtă a restructurărilor se mai numără Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), precum și mai multe instituții de reglementare din energie și transporturi. De asemenea, ministerele cu aparate teritoriale – precum Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Ministerul Transporturilor – ar putea pierde între 10% și 15% din personal, în special din direcțiile județene, unde activitatea urmează să fie comasată sau digitalizată.