News

Cine sunt candidații favoriți la CCR. Curtea Constituțională, condamnată să rămână în sfera partizanatului politic și după era Dorneanu

Președintele Iohannis și cele două camere ale Parlamentului au termen până la data de 10 mai să numească trei noi judecători la Curtea Constituțională în contextul în care mandatul lui Dorneanu se încheie
14.04.2022 | 18:10
Cine sunt candidatii favoriti la CCR Curtea Constitutionala condamnata sa ramana in sfera partizanatului politic si dupa era Dorneanu
Care vor fi numirile la CCR ale actualei coaliții și ce șanse sunt ca instituția să scape de influențele politice. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Președintele Iohannis și cele două camere ale Parlamentului trebuie să numească trei noi judecători la Curtea Constituțională până la data de 10 mai în contextul în care în luna iunie expiră mandatele judecătorilor Daniel Morar, Mona Pivniceru, dar și al președintelui Curții, Valer Dorneanu.

Sfârșitul erei Dorneanu la CCR

Cum în data de 10 iunie expiră mandatele judecătorilor Valer Dorneanu, numit în 2013 cu sprijinul PSD, Mona Pivniceru, numită cu sprijinul PNL și cel al fostului șef DNA, Daniel Morar, numit în 2013 de președintele Băsescu, Senatul, Camera Deputaților și președintele Iohannis trebuie să numească până la data de 10 mai trei noi judecători.

ADVERTISEMENT

Aceste proceduri au fost și declanșate la Camera Deputaților pe 11 aprilie, termenul de depunere a candidaturilor la Comisia Juridică fiind pentru data de 26 aprilie. În cadrul coaliție de guvernământ înțelegerea este ca PNL să facă nominalizarea din partea Camerei iar PSD din partea Senatului.

Odată cu încheierea mandatului lui Valer Dorneanu, cei nouă judecători CCR vor trebui să-și aleagă un nou președinte. „Lui Valer Dorneanu îi expiră mandatul în 12 iunie, iar noul președinte va fi ales atunci când vor fi numiți și ceilalți judecători ai Curții. Președintele Curții este ales de ceilalți judecători. Fiecare grupă, cei aleși de Senat, cei aleși de Cameră și cei aleși de președinte, are dreptul să-și propună un candidat. Președintele CCR nu este însă șeful curții, așa cum se exprimă unii, pentru că nu poți să dai dispoziții la judecători. Ai mai multă bătaie de cap și un sport la salariu, cred că cu 15%, însă este o funcție onorabilă, ești al patrulea, al cincilea om în stat”, a declarat pentru FANATIK Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale.

ADVERTISEMENT

Încheierea mandatului lui Valer Dorneanu la conducerea CCR reprezintă finalul unei ere în care instanța constituțională a devenit un actor central în special în perioada în perioada guvernării PSD-ALDE atunci când a girat modificările aduse legilor justiției și a intrat într-un război deschis cu Înalta Curte pe motivul modului în care erau compuse completurile de judecată. Deciziile istorice privind nelegala compunere a completurilor de cinci judecători și cele de trei judecători au dus la suspendarea și amânarea a zeci de dosare grele aflate pe rolul ÎCCJ. Tot aceste decizii au dus în ultimul an la un conflict deschis între CCR și Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe motivul supremației dreptului european și a obligativității recomandărilor Comisiei Europene din mecanismul MCV.

Politicienii opoziției susțin că în special aceste hotărâri, dar și decizia CCR în cazul Kovesi, care a atras României o condamnare la CEDO, reprezintă emblema mandatului lui Valer Dorneanu în fruntea CCR.

ADVERTISEMENT

„Începând de la decizia cu privire la Codruța Kovesi, pe care au forțat-o să se prezinte la audierile din Parlament deși așa ceva era imposibil, continuând apoi cu toate deciziile pe completele de la Curtea Supremă ce au dat posibilitatea anulării proceselor, tergiversării acestora. Sigur, activitatea CCR este mult mai largă, și nu se ocupă exclusiv de dreptul penal, dar sunt deciziile astea cu privire la legislația penală, cu privire la legile justiției care au înclinat semnificativ balanța în ceea ce privește statul de drept. Apoi deciziile care neagă supremația legislației europene, deci sunt multe puncte în care CCR a intervenit decisiv și a pus statul de drept din România pe o pantă descendentă.

Nu trebuie uitată nici participarea domnului Dorneanu la acea vizită din Rusia, unde i s-a solicitat de către MAE să nu participe, și cu toate acestea s-a dus. Și a legitimat prin prezența lui diverse curți constituționale din țări cu o lipsă majoră de democrație din spațiul ex-sovietic. Deciziile împotriva Înaltei Curți, cele împotriva CJUE și premiile pe care le-a primit de la Sputnik rămân eticheta mandantului lui Dorneanu.

ADVERTISEMENT

Adevărul este că una dintre oportunitățile pe care le-ar fi avut o majoritate PNL-USR era inclusiv aceea de a aduce profesioniști la Curtea Constituțională fără o înregimentară politică, un lucru pe care noi îl solicităm de foarte multă vreme. Nu vrem să mai vedem la CCR foști politicieni care rămân obedienți față de partidul care le-a acordat acest privilegiu”, a declarat pentru FANATIK deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia Juridică.

ADVERTISEMENT

Numele vehiculate pentru un fotoliu la CCR

În contextul în care potrivit calendarului pregătit de Senat candidaturile ar trebui depuse până la data de 15 aprilie, în presă au început să fie vehiculate mai multe nume pe care cele două partide politice le-ar prefera la CCR. Astfel, din partea PNL sunt vehiculate numele senatorilor Iuliana Scântei, președinta Comisiei Juridice din Senat, Daniel Fenechiu și al deputatului Ioan Cupșa.

Iuliana Scântei, al cărei nume a fost vehiculat și pentru funcția de ministru al justiției, a criticat deschis Curtea Constituțională la finalul anului trecut după ce președintele Dorneanu a semnat un comunicat în care susținea că pentru a respecta deciziile CJUE este nevoie de revizuirea Constituției. „Curtea Constituţională nu reprezintă România în relaţia cu Uniunea Europeană. Să citeşti pe site-ul CCR că e nevoie de revizuirea Constituţiei pentru a respecta deciziile CJUE este o glumă proastă”, a transmis aceasta. Aceasta s-a numărat de asemenea printre politicienii care au cerut demisia lui Valer Dorneanu după decizia CEDO în cazul revocării Laurei Kovesi de la șefia DNA. Iuliana Scântei a fost și consilierul ministrului Tudor Chiuariu, ministrul justiției ce a primit o condamnare cu suspendare pentru fapte de corupție.

Deputatul Ioan Cupșa este parlamentar la al patrulea mandat și avocat, considerat a fi principalul favorit din partea liberalilor pentru numirea la CCR. Ioan Cupșa, deputat de Bihor, a fost însă un apropiat al lui Ludovic Orban, care însă nu l-a urmat la partidul Forța Dreptei, însă a criticat deschis alianța făcută cu PSD. „PSD + PNL înseamnă mizerie pentru români, înseamnă să-i lipsim pe români şi de speranţa că «mai-binele» se poate întâmpla, înseamnă un compromis din care cu toţii pierdem”, a afirmat acesta după ruperea coaliției cu USR. După ce i-a cerut premierului desemnat Nicolae Ciucă să renunțe la acest mandat e greu de crezut că liberalii vor avea încredere să-l trimită tocmai la CCR. În plus, deși Cupșa a fost unul din liberalii care au luptat pentru desființarea Secției Speciale acesta este și singurul deputat liberal care în 2017 a votat controversata lege privind recursul compensatoriu. Acesta este cunoscut pentru opțiunile sale conservatoare în aria valorilor sociale, fiind un susținător al referendumului pentru familie.

În fapt Ioan Cupșa a mai fost nominalizat de către PNL pentru fotoliul de judecător la CCR în 2019, tot atunci când a fost nominalizat și un alt nume vehiculat acum, cel al avocatului Daniel Fenechiu. Fost avocat al lui Dan Diaconescu, și cel care și-a câștigat primul mandat în Parlament în 2012 pe listele PPDD, a declarat pentru FANATIK că în cadrul partidului nu s-a luat încă nicio decizie privind desemnarea unui candidat. „PNL nu a făcut o nominalizare, dar cu siguranță în interiorul partidului va exista o discuție, iar candidatul va fi stabilit de către Biroul Executiv în urma unei analize. Orice jurist, cu o experiență în politică și în justiție și avocat pe deasupra, nu poate considera o asemenea desemnare decât onorantă. Alte comentarii nu voi face pentru că nu știu cine va fi candidatul partidului”, a spus senatorul Daniel Fenechiu.

Din partea președintelui Iohannis există speculațiile că acesta ar prefera-o pe Mihaela Ciochină, consiliera de la Departamentul Constituțional Legislativ, iar din partea PSD, și-ar dori acest post fostul ministru al justiției, Robert Cazanciuc.

Un alt nume vehiculat pentru poziția de judecător CCR este cel al adjunctului procurorului general, Bogdan Licu, care ar fi preferat de către liderul PSD, Marcel Ciolacu, care nu ar dori numirea unui politician în această poziție. Bogdan Licu este însă un nume extrem de controversat în justiție. Acesta a reușit, după o serie de procese controversate, să renunțe la titlul de doctor pentru a scăpa de un verdict de plagiat, iar în 2020 a fost numit ca adjunct al procurorului general în ciuda avizului negativ dat de procurorii CSM. Acestuia i s-a reproșat și modul în care a gestionat cazul micuței Sorina, atunci când autoritățile statului au încercat să blocheze adopția fetiței.

De altfel, singurul nume propus până acum este cel al judecătorului Cristi Danileț, jost judecător CSM și una dintre vocile constante care au criticat atacul asupra justiției dat în timpul perioadei Liviu Dragnea. În acest moment judecătorul este suspendat din magistratură de către CSM pe motivul că înregistrările postare de acesta pe rețelele de socializare ar afecta imaginea profesiei de magistrat.

Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană l-a propus pe acesta pentru funcția de judecător la CCR, susținere la care s-a alăturat și USR. „Este judecătorul care a luptat neîncetat pentru independența Justiției și a rezistat în fața presiunilor și abuzurilor venite din partea unui sistem care vrea să controleze justiția. CCR are nevoie de un judecător liber, independent și pro-european, nu de Valer Dorneanu, omul propagandei Sputnik”, au scris cei de la USR pe Facebook.

„Evident, numirea la CCR este una politică: fie o face Președintele în mod discreționar și necenzurat, fie va trebui votată de Parlament propunerea unui partid în acest sens. Am văzut că USR a preluat ideea în ceea ce mă privește, ceea ce înseamnă că și o parte a clasei politice vrea o regândire sănătoasă a criteriilor ce duc la numirea ca membru al instanței constituționale. E îmbucurător! Membrul CCR nu este si nu trebuie să fie al unui partid. Cu toată susținerea politică pentru numire, cel ajuns acolo va fi independent. In ce mă privește, am fost independent toată viața. Și așa vreau să rămân”, a scris joi pe pagina sa de Facebook și Cristi Danileț.

Miza influenței politice la CCR

Ideea nominalizării judecătorului Cristi Danileț a readus în dezbatere problema politizării Curții Constituționale, un subiect aprins în special în ultimii ani în contextul deciziilor luate de CCR pe marginea legilor justiției. Problema este cu atât mai spinoasă pentru liderul PSD, Marcel Ciolacu, care este unul din inițiatorii, alături de deputata PSD Maya Teodoriu, fostă judecătoare la CCR, a unui proiect de lege ce prevede ca noii judecători CCR să nu fi fost membri ai unui partid politic în ultimii opt ani de zile. Legea a trecut tacit de Cameră, fiind în prezent uitată în Senat.

Deputații din opoziție au subliniat că susținerea partidului pentru Cristi Danileț este menită să înlăture dubiile privind un partizanat politic al celor numiți în aceste funcții. „Ei vin din niște grupuri de influență din partidele politice, și în care funcționează o oarecare loialitate, apropiere – și bineînțeles că ei vor rămâne fideli acestora după ce au fost sprijiniți să ajungă acolo pe această cale. Totuși, domnul Dorneanu a fost președinte al Camerei Deputaților, legăturile sale cu PSD au fost foarte puternice. Noi am fost de acord cu susținerea domnului Danileț exact în ideea în care dânsul este un profesionist ce a rezistat oricăror încercări de intimidare, care și-a făcut treaba, care încearcă să învețe copiii ce înseamnă justiție, iar el este perceput ca un reper de imparțialitate. Este cel mai important să avem la CCR oameni care sunt dincolo de orice suspiciuni că ar putea face un partizanat politic”, a declarat pentru FANATIK deputatul USR Silviu Dehelean.

Pe de altă parte, avocatul Daniel Fenechiu susține că experiența politică reprezintă un plus pentru un judecător CCR, care cunoaște astfel cutumele și regulile din Parlament. În opinia sa, CCR este o instituție politică și în nicio altă țară din Europa foștilor politicieni nu le este interzisă numirea într-o astfel de funcție.

„Natura CCR este de instanță politico-juridică. E natura multor curți constituționale din Europa, care sunt formate din oameni care au o experiență dublă, atât juridică cât și politică. În Franța avem Consiliul Constituțional în care sunt președinții, sunt țări europene unde un număr de judecători trebuie să fie obligatoriu foști oameni politici, există state care nu reglementează acest aspect, însă nu cunosc vreo curte care să excludă un om care a avut un trecut politic. Să nu uităm totuși că printre atribuțiile esențiale ale curții sunt și cele care privesc analiza constituționalității actelor juridice ale Parlamentului.

În opinia mea, este foarte greu pentru un om fără o experiență politică să poată să facă o evaluare corectă a unei proceduri legislative pentru că pe lângă normele constituționale există o serie de cutume și o serie de proceduri ce se crează prin practică. Pentru cine nu cunoaște aceste proceduri este greu să cunoască anumite mecanisme parlamentare. Din punctul ăsta de vedere, eu cred că o simbioză între oameni care au un trecut politic, și care au avut două, trei mandate de parlamentari, judecători cu bună reputație, profesori universitari, sunt bine veniți la nivelul curții. Să ai și judecători, avocați, oameni din parchet, dar și oameni politici care să poată veni cu experiența din procedura legislativă”, a declarat pentru FANATIK senatorul PNL, Daniel Fenechiu.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean este de părere că un judecător CCR poate fi atât de independent politic pe cât vrea în condițiile în care nu mai poate lupta pentru un nou mandat iar beneficiile financiare nu-l fac dependent de alte funcții.

„Eu nu cred că activitatea curții este una politizată. Fiecare judecător are atâta independență câtă vrea să aibă. Eu nu cred că judecătorii CCR pot fi influențați, asta pentru că nu pot fi aleși a doua oară. Dacă acest lucru ar fi fost posibil atunci am putea spune că un judecător ar putea căuta sprijinul unui partid și pentru un viitor mandat. Și ideea că ar vrea funcții ulterior nu cred că se susține. 

În general, când pleci de la CCR, vorbim de oameni în vârstă, cărora nu prea le mai trebuie alte funcții. În afară de Tudorel Toader nu-mi amintesc de vreun alt judecător care să fi primit funcții după ce a plecat de la curte. Acești judecători vin politizați pe aceste funcții, pentru că partidele aleg oameni despre care cred că țin cu ei, dar ăsta e un alt aspect. Însă dacă un judecător vrea să fie independent atunci poate să fie independent la modul absolut”, a declarat pentru FANATIK Augustin Zegrean.

În ceea ce privește șansele la o numire la CCR ale judecătorului Cristi Danileț, în special din partea președintelui Klaus Iohannis, analiștii politici sunt de părere că acestea sunt infirme chiar dacă o astfel de decizie i-ar permite să stopeze criticile venite din partea USR.

„Mi se pare foarte puțin probabil o nominalizare din partea președintelui Iohannis pentru judecătorul Cristi Danileț în contextul actual. Asta din două motive. În primul rând, președintele nu a intrat în conflict cu structurile de forță, din potrivă, el este omul sistemului militarizat, iar domnul Danileț nu este deloc bine văzut de aceste structuri. Apoi, mai există și problema politică, deja USR și-a asumat nominalizarea judecătorului Danileț pentru unul din cele două locuri din Parlament, și dacă l-ar prelua acum Klaus Iohannis ar părea că a preluat nominalizarea USR. Politic nu cred că i-ar folosi, plus că mai este și faptul că la ruperea coaliției a contribuit și orgoliul lui Klaus Iohannis în relația cu USR. Deci nu văd cum ar fi posibilă o astfel de nominalizare.

Iar din partea Parlamentului cu atât mai puțin. Acolo sunt împărțite, unul la PNL și unu la PSD și sunt deja prea mulți cei care își doresc o astfel de funcție din cele două partide. E o funcție bună, nouă ani, pensie specială, ești aranjat pe viață. E clar că există un interes major din partea partidelor pentru aceste funții, pentru că CCR, ca instituție politică cum este ea gândită în arhitectura constituțională, are și a avut momente importante. În mod sigur vor mai apărea teme importante pentru partidele politice, mai ales că această super-majoritate nu poate ține la nesfârșit. Cred că ar trebui să fie un interes mai mare și pentru noi, pentru că este o instituție esențială pentru orice stat democratic”, a declarat pentru FANATIK sociologul Ovidiu Voicu, președintele Centrului pentru Inovare Publică.