Cine sunt cele opt femei din Iran despre care Trump spune că le-a cruțat viața. Regimul de la Teheran are o cu totul altă variantă

Cazul celor opt femei iraniene prezentate de Donald Trump drept salvate de la execuție a devenit rapid un nou punct de tensiune între SUA și Iran. În timp ce liderul american susține că a obținut clemență pentru acestea, autoritățile de la Teheran neagă existența unor condamnări la moarte și vorbesc despre o narațiune falsă construită în scop politic.

Trump anunță salvarea a opt femei iraniene, Teheranul neagă categoric existența condamnărilor la moarte

Un nou episod tensionat în relația dintre Washington și Teheran a fost declanșat de o postare a fostului președinte american Donald Trump care susține că a intervenit pentru salvarea a opt femei iraniene condamnate la moarte. Afirmația liderului american este însă contrazisă ferm de autoritățile iraniene, care neagă existența unor sentințe capitale în aceste cazuri. Totul a pornit de la un mesaj publicat de Trump pe rețeaua sa, Truth Social, în care a făcut apel direct către liderii iranieni: „Aș aprecia foarte mult eliberarea acestor femei. Sunt sigur că vor ține cont de asta. Vă rog să nu le faceți niciun rău”. Mesajul era însoțit de opt fotografii, fără nume, ale unor tinere iraniene despre care se sugera că ar fi în pragul execuției.

Declarația a venit în contextul unor presupuse negocieri indirecte între SUA și Iran, care ar fi trebuit să aibă loc la Islamabad. Potrivit informațiilor vehiculate, cele două părți ar fi putut chiar să închidă un conflict soldat cu aproximativ 6.000 de morți în doar șapte săptămâni, însă întâlnirea nu a fost confirmată oficial, iar dialogul a rămas blocat.

Cine sunt femeile din mijlocul scandalului internațional

Ulterior, Trump a revenit cu o nouă postare în care a anunțat un presupus succes: cele opt femei „nu vor mai fi executate”. Mai mult, liderul american a susținut că patru dintre ele vor fi eliberate imediat, iar celelalte vor primi pedepse minore, de aproximativ o lună de închisoare. „Apreciez profund că Iranul și liderii săi mi-au îndeplinit cererea”, a transmis acesta. Replica Teheranului nu a întârziat. Agenția Mizan, afiliată sistemului judiciar iranian, a respins categoric afirmațiile: „Niciuna dintre aceste femei nu aștepta execuția, așa că sentințele lor nu puteau fi anulate”. Oficialii iranieni l-au acuzat pe Trump că „fabrică succese pe baza unor informații false”. În același timp, Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt Karoline Leavitt, a susținut că informațiile provin chiar de la partea iraniană, care ar fi decis să cruțe viața protestatarelor.

Digi24.ro

Așteptări mari, rezultate dezamăgitoare. Summitul cu Xi îl readuce pe Trump la realitate: China nu a cedat în problemele importante

În ciuda acestor versiuni contradictorii, activiștii pentru drepturile omului au reușit să identifice cele opt femei aflate în centrul controversei. Printre ele se numără Bita Hemmati, care, potrivit ONG-ului Hengaw, ar fi fost condamnată la moarte alături de soțul ei pentru implicare în protestele din ianuarie 2026 și ar fi fost forțată să facă o confesiune televizată. Un alt caz este cel al lui Golnaz Naraghi, medic de urgență din Teheran, arestată după ce ar fi acordat ajutor răniților din timpul protestelor. De asemenea, Mahboubeh Shabani este acuzată că a îngrijit persoane rănite în timpul manifestațiilor, fiind reținută în februarie.

Digisport.ro

Se însoară la 71 de ani și are dress code "curcubeu" la nuntă! Gigi Becali a râs când a primit invitația

Adolescente, mame și protestatare. Poveștile din dosar și realitatea dură a pedepsei cu moartea în Iran

Lista continuă cu Panah Movahedi, dar și cu două adolescente, Diana Taher Abadi și Ghazal Ghalandari, ambele în vârstă de doar 16 ani, acuzate de implicare în proteste. Venus Hossein Nejad apare într-un dosar privind credincioși ai religiei Baha’i și ar fi fost obligată să facă declarații televizate, în timp ce Ensieh Nejati, mama unui copil de cinci ani, a fost arestată în ianuarie, la Darab. Informațiile despre aceste cazuri provin inclusiv din relatările unor activiști și organizații internaționale, dar și dintr-o listă distribuită inițial de un tânăr activist american, Eyal Yakoby, și preluată de organizația Lawfare Project, un ONG american pro-israelian.

Chiar dacă nu există un consens privind situația juridică exactă a celor opt femei, un lucru rămâne cert: Iranul continuă să aplice pedeapsa capitală la scară largă. Potrivit datelor disponibile, cel puțin 145 de persoane au fost executate de la începutul anului, iar în 2025 numărul acestora a ajuns la 1.639.