News

Cine sunt judecătorii care conduc instanțele de apel din țară. Averile magistraților care vor să ajungă la Înalta Curte

Poziția de președinte a unei dintre cele 15 instanțe civile de apel din România reprezintă pasul premergător pentru o funcție la Înalta Curte
05.12.2022 | 18:20
Cine sunt judecatorii care conduc instantele de apel din tara Averile magistratilor care vor sa ajunga la Inalta Curte
Drumul președinților Curților de Apel spre Curtea Supremă. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Societatea civilă a criticat modificările recent aduse Legilor Justiției de către actuala coaliție, susținând că există un pericol de „feudalizare” al sistemului judiciar după ce a fost modificat modul de numire în fruntea instanțelor.

De la Curtea de Apel la Instanța Supremă

La finalul acestei luni, procurorii și judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii își încheie mandatul de șase ani. O bună parte dintre cei 14 magistrați a ales deja să-și încheie cariera și să se pensioneze, notă discordantă făcând judecătoarea Lia Sovonea, cea care a reușit să-și formeze o majoritate în Consiliu care a susținut modificările legislative din perioada Dragnea. În urmă cu două săptămâni, într-unul din rarele interviuri acordate presei, aceasta a precizat că își dorește să promoveze la Înalta Curte, urmând să se înscrie în procedura de promovare pe care o va derula CSM-ul în noua alcătuire.

ADVERTISEMENT

Fosta șefă a Curții de Apel București va urma astfel un traseu bătătorit al președinților curților de apel către Instanța Supremă, mai ales că Daniel Grădinaru, apropiatul Savonei din perioada CAB, ajuns președintele ÎCCJ, a fost ales în noul CSM cu mari șanse să fie ales președintele Consiliului în primul an. Mai mult, noile legi ale justiției au făcut procedura de promovare una mult mai subiectivă, INM a fost eliminat din această procedură, cea mai mare greutate urmând să o aibă interviul susținut în fața comisiei judecătorilor CSM. „Funcțiile de conducere din instanțe și parchete se vor ocupa necompetitiv”, avertizau experții EFOR într-o analiză asupra modificărilor din legile justiției.

De altfel, în luna septembrie a acestui an, CSM a organizat un nou concurs de promovare pentru ocuparea a 15 poziții de judecător la Înalta Curte, ultimele interviuri cu magistrații ajunși la proba interviurilor urmând a avea loc miercuri. Printre candidații care au ajuns în această fază a concursului de selecție se numără mai mulți președinți de Curte de Apel: Luminița Criștiu-Ninu, președinte CAB București, pentru Secția penală, Ciucă Andreea, președintele Curții de Apel Târgu Mureș și Grosu Cristinel, președintele Curții de Apel Suceava.

ADVERTISEMENT

Venituri uriașe pentru șefii instanțelor de apel

La începutul anului 2019, atunci când sute de magistrați ieșeau în stradă să protesteze față de modificările din justiție făcute în timpul regimului Dragnea, un grup particular de magistrați a avut constant poziții critice față de acest protest: președinții instanțelor de apel. Luminița Criștiu-Ninu semna în 2019, atunci când era doar vice-președinte al CAB București, semna o scrisoare publică prin care condamna protestele justiție, exact mesajul pe care-l dorea majoritatea Liei Savonea din CSM.

Fostă șefă a Tribunalului Teleorman, căsătorită cu un consilier din cadrul Consiliului Județean Teleorman, a avut în anul 2020 un salariu de 225.000 de lei, pentru funcția de președinte al CAB, de peste trei ori mai mult ca al soțului. La acest salariu se adaugă se adaugă alți 16.000 de lei, indemnizații comisii de concurs primite tot de la CSM, dar și alți 46.000 de lei reprezentând onorariul primit de la CSM în cadrul unui proiect european de îmbunătățire a capacității administrative. Luminița Criștiu-Ninu deține, împreună cu soțul ei, o casă de locuit în Roșiorii de Vede de 240 de metri pătrați, cu un teren de 1.000 de metri pătrați, trei autoturisme și economii de 400.000 de lei și 35.000 de euro.

ADVERTISEMENT

Grosu Cristinel, președintele Curții de Apel Suceava, a semnat și el scrisoarea împotriva protestelor magistraților în anul 2019, cerând măsuri pentru penalizarea judecătorului Cristi Danileț care protesta la Bruxelles, în acel an fiind doar vice-președintele instanței de apel. Scrisoarea de protest era semnat în nume personal, susținerea nu venea în urma unei decizii a adunărilor generale ale instanțelor. Între timp a ajuns șeful Curții de Apel Suceava, iar acum speră să obțină un post de judecător la ÎCCJ, la secția de contencios-administrativ.

grosu cristinel declarație de avere
Grosu Cristinel, declarație de avere

Și el a reușit să-și rotunjească veniturile de anul trecut, 277.000 de lei salariul de judecător, plus restanțele salariale, cu alți aproape 52.000 de lei, bani plătiți tot de către CSM pentru expertiză, cel mai probabil tot în cadrul unui proiect european. Potrivit declarației sale de avere, acesta are 35.000 de euro, economii, și alți aproape 100.000 de lei, investiți în titluri de stat.

ADVERTISEMENT

Șefa Curții de Apel Târgu-Mureș, Andreea Ciucă, este un magistrat mult mai cunoscut publicului larg și prin faptul că este președintele Asociației Magistraților din România, una din asociațiile care au criticat lupta anti-corupție, dar și eforturile de desființare a Secției Speciale. În recentele dezbateri privind desființarea SIIJ aceasta a criticat eforturile fostului ministru Stelian Ion de a întoarce dosarele de corupție cu magistrați la DNA, susținând că reprezintă un atac la adresa independenței justiției. Anul trecut, AMR a criticat-o pe Maia Sandu, președintele pro-european al Republicii Moldova, pentru campania anticorupție de peste Prut într-un comunicat emis în plină campanie electorală, comunicat preluat imediat de Sputnik, agenția de presă a propagandei ruse.

ADVERTISEMENT
declarație de avere ciucă andreea
Andreea Ciucă, declarație de avere

Anul trecut Andreea Ciucă a avut venituri impresionante: nu mai puțin de 746.000 de lei, salariul de judecător și președinte al Curții de Apel Târgu-Mureș, plus restanțe salariale, la care se adaugă alți 62.000 de lei, onorariul de expert primit de la CSM în cadrul unui proiect de optimizare a managementului la nivelul sistemului judiciar. Potrivit declarației de avere aceasta are peste un milion de lei în depozite bancare de economii și conduce un Mercedes GLC250, fabricat în anul 2017.

Numele Andreei Ciucă este legat și de un scandal de corupție. În anul 2003, judecătoarea a fost acuzată de luare de mită de către nou înființatul PNA, după ce a fost prinsă în flagrant cu banii primiți de la un politician local. Aceasta s-a apărat susținând că a fost vorba despre un împrumut, și în final a fost achitată definitiv în anul 2010 de către un complet de la ÎCCJ.

Reprezentații Curților de Apel în CSM

La alegerile organizate în această vară pentru noii membri CSM la nivelul curților de apel au fost aleși trei judecători: Liviu Odagiu, președintele Curții de Apel Alba-Iulia, Elena Costache și Ramona Grațiela Milu. Liviu Odagiu este membru al Clubului Lions Decan Sibiu, potrivit PressHub, același club masonic din care a făcut parte și președintele Klaus Iohannis. Anul trecut acesta a avut un salariu anual de 324.000 de lei, plus restanțe salariale, plus alți 51.000 de lei din partea CSM tot în cadrul unui proiect de consultanță.

Un alt nume cunoscut este cel al judecătoarei Dana-Cristina Gîrbovan, șefa Curții de Apel Cluj. Anul acesta judecătoarea nu și-a publicat încă declarația de avere pentru anul 2021, însă în 2020 aceasta câștiga în fruntea instanței din Cluj-Napoca 223.000 de lei, la care se adăugau alți 228.000 de lei, restanțe salariale. Gîrbovan a fost nominalizată de premierul Viorica Dăncilă în anul 2019 pentru funcția de ministru al justiției, în locul Anei Birchall, cea care nu susținea numirea Adinei Florea în fruntea SIIJ și care pornise un război personal cu Lia Savonea pe această temă.

Dana Gîrbovan este președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor, un ONG care a refuzat mereu să anunțe câți membri are, una dintre puținele organizații ale magistraților care au participat la dezbaterile din cadrul Comisiei Iordache pentru modificarea legilor justiției în regimul Dragnea, judecătoarea fiind una dintre susținătoarele deschise ale secției criticate de toate organismele europene în ultimii ani. Gîrbovan a rămas judecător după ce CSM-ul condus de Lia Sovanea a votat retragerea cererii de demisie pe care aceasta o depusese în urma nominalizării la Ministerul Justiției.