Cine sunt Relu Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton. Cei doi bărbați ar putea schimba legea din România în privința căsătoriilor între persoane de același sex

Relu Adrian Coman, pe numele său întreg, și-a căutat dreptatea până în pânzele albe. În cazul românului, dreptatea s-a aflat la Bruxelles, la Parlamentul European, instituție căreia i s-a adresat după ce a considerat că i s-a făcut o mare nedreptate. Culmea, la câțiva ani distanță, forul a adoptat la o diferență serioasă Rezoluţia privind drepturile LGBTIQ în Europa.

Mai exact, discutăm despre un semnal politic puternic trimis către Comisia Europeană şi statele membre ale Uniunii Europene. Concret, Rezoluţia solicită, printre altele, și respectarea dreptului la viaţă de familie şi căsătorie, atenție, recunoaşterea statutului parental pentru persoanele LGBTI şi protejarea acestora de discriminare, hărţuire şi violenţă.

Cine sunt Relu Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton, bărbații care s-au plâns la Parlamentul European

Mai mult decât atât, Parlamentul European nu a mai ezitat o clipă și a atras atenţia asupra României. Reprezentanții forului au solicitat Comisiei Europene să ia măsuri imediate împotriva țării noastre pentru eşecul său repetat de a respecta hotărârea CJUE în speţa Coman, Hamilton şi Asociaţia ACCEPT şi pentru lipsa remediilor legale care au obligat reclamanţii să se adreseze la CEDO pentru apărarea dreptului lor şi compensaţii.

Adrian Coman şi Clai Hamilton au fost recunoscuţi ca soţi şi, implicit, ca familie, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi de Curtea Constituţională a României în vara anului 2018. Mai mult, aceste două decizii reprezintă cele mai importante precedente juridice stabilite în ultimul deceniu pentru egalitatea persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană şi în România.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

De remarcat că decizia CJUE, una care stabileşte recunoaşterea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex  în dreptul european, cel puţin în materia liberei circulaţii, a devenit fără drept de apel obligatorie pentru instanţele şi autorităţile publice din România.

Drept pentru care, decizia CCR a recunoscut, în premieră, dreptul la viaţă de familie al femeilor lesbiene şi bărbaţilor gay din România. În cuprinsul ei se arată că, încă din 2018, Parlamentul trebuie să adopte o lege care să protejeze aceste familii.

De unde a plecat speța Coman/Hamilton

Relu Adrian Coman a locuit împreună cu americanul Robert Clabourn Hamilton preț de patru ani de zile pe teritoriul Statelor Unite. În cele din urmă, aceştia au venit în Europa, acolo unde, la Bruxelles s-au căsătorit. Ceremonia a avut loc în anul 2010.

La distanță de doi ani de zile, mai exact în decembrie 2012, românul Adrian Coman și soțul său au solicitat autorităților din țara noastră să le fie comunicate procedura, dar și condițiile în care Hamilton putea, atenție mare, în calitatea sa de membru al familiei lui Coman, să obțină dreptul de a locui în mod legal în România pentru o perioadă mai mare de trei luni.

Digisport.ro

Întrebarea care l-a făcut pe Bergodi să-și iasă din minți. Imagini fără precedent cu antrenorul italian

Cererea avea la bază directiva privind exercitarea libertății de circulație, o directivă care permite soțului unui cetățean al Uniunii Europene, soț care și-a exercitat de-a lungul timpului această libertate, să se alăture partenerului său legal în statul membru în care acesta din urmă locuiește.

Doar că, autoritățile din România i-au informat pe cei doi că americanul Hamilton beneficiază strict de un drept de ședere pentru o perioadă de trei luni. Motivul, conform condițiilor primite de cei doi, cetățeanul din SUA nu ar putea fi calificat în țara noastră drept soț al unui cetățean al Uniunii. Se întâmplă lucrul acesta pentru că România nu recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex.

Supărați pe decizia forurilor de la București, Coman și Hamilton au stat de vorbă cu mai mulți avocați și au luat decizia să introducă o acțiune în fața instanțelor române prin care solicitau constatarea existenței unei discriminări pe criteriul orientării sexuale, în ceea ce privește exercitarea dreptului de liberă circulație în Uniune.

După patru amânări, judecătorii de la CCR au decis să ceară clarificări la Curtea Europeană de Justiție. Cei de la ACCEPT au transmis atunci că decizia este o premieră pentru justiția noastră și au explicat că, deși statele membre sunt libere să autorizeze sau nu căsătoria între persoanele de același sex, ele nu pot împiedica libertatea de ședere. Vorbim, în mod evident, despre libertatea unui cetățean al Uniunii Europene îngrădită prin refuzul de a acorda soțului său de același sex drept de ședere permanentă pe teritoriul țării

De remarcat că, la acea vreme, Clai Hamilton nu putea locui legal în România pentru perioade mai lungi de trei luni în calitate de membru de familie, deși, americanul figura în mod oficial, căsătorit cu un cetățean român.

Ce a decis Bruxelles-ul în cazul soților de același sex

Abia la jumătatea anului 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o decizie prin care sublinia că statele membre ale Uniunii Europene nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.

A făcut acest lucru după ce a analizat cererea făcută de românul Relu Adrian Coman şi partenerul său de acelaşi sex, americanul Robert Clabourn Hamilton. Cei doi bărbați au primit în acest fel recunoașterea căsătoriei de la Bruxelles și pe teritoriul României. Recunoaștere care a făcut ca americanul să aibă drept de reședință pe teritoriul țării noastre.

La doar câteva săptămâni distanță, CCR a admis că statul român trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetățean al Uniunii Europene. Cu toate acestea, legislația în România a rămas la fel de dificilă în privința homosexualității.

Cum a ajuns România la un pas de pedeapsă

Așadar, lupta era departe de a fi încheiată. Familiile LGBTIQ au continuat războaiele cu morile de vânt, în special cu cele din Europa de Est. În cele din urmă, în urma rezoluției referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE, Comisia Europeană a devenit obligată să ia măsuri împotriva României, Ungariei și Poloniei.

Cele trei țări au probleme în continuare cu recunoașterea drepturilor acestei categorii de oameni, dar trebuie să-și rezolve din mers situațiile. Mai ales că, nu mai puțin de 387 de parlamentari europeni au votat pentru exercitarea pe deplin a drepturilor, inclusiv a celui la liberă circulație, oriunde în UE.

Cum au votat românii în privința Rezoluției

Șase români au votat în favoarea rezoluției. Toți vin din rândurile USR/Plus și fac parte din grupul Renew Europe. Vorbim despre Dacian Cioloș, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Nicu Ştefănuță, Ramona Strugariu și Dragoș Tudorache.

De partea cealaltă, oamenii trimiși de PSD la Bruxelles s-au opus masiv. Opt oameni, Carmen Avram, Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Maria Grapini, Claudiu Manda, Dan Nica, Rovana Plumb și Mihai Tudose au spus pas.

De asemenea, printre cei care au votat împotrivă s-au numărat și Traian Băsescu și Eugen Tomac, dar și șase liberali, Vasile Blaga, Daniel Buda, Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Marian-Jean Marinescu.

Au existat și abțineri în rândul eurodeputaților români. Liberalii Dan Motreanu, Siegfried Mureșan și Vlad Nistor, alături de Vlad Botoș și Vlad Gheorghe de la USR/Plus au rămas indeciși.