Cine sunt șefii din industria de armament a României. De la foști traseiști politici la foști angajați în SRI și directori de circ

Războiul din Ucraina a dus la explozia cererii de armament și muniție, iar autoritățile române au alocat sute de milioane de lei pentru retehnologizarea companiilor din acest sector, însă numirile politice în aceste firme par să nu denote importanța strategică a acestor firme.

Investiții uriașe în industria de armament din România

În luna februarie a anului trecut, cu doar două săptămâni înaintea începerii războiului din Ucraina, ministrul economiei, Florin Spătaru, anunța investiții de 200 de milioane de lei în industria de apărare a țării, precum și construcția de la zero a unei fabrici de pulberi. La finalul anului, odată cu alocarea record alocată Ministerului Apărării de șapte miliarde de euro, același ministru sublinia că 327 de milioane de lei vor fi alocați pentru investiții în industria de apărare.

Principalul obiectiv menționat era retehnologizarea liniilor de producție, unele vechi din anii 50, incapabile să facă față cererii și necesităților de producție. „Este nevoie de retehnologizare, de investiţii în linii moderne de producţie adaptate noilor cerinţe ale beneficiarilor”, spunea ministrul Spătaru în luna aprilie, în timpul unei vizite la Uzina Mecanică Sadu.

Acestea nu au fost însă singurele măsuri luate de către autorități pentru a vitaliza industria de apărare. În luna septembrie a anului trecut, Guvernul a emis o hotărâre prin care propunea ștergerea datoriilor către bugetul de stat, însumând circa 137 de milioane de lei, a zece companii din industria de armament. „Recentele evoluţii în plan geopolitic şi economic, respectiv apariţia unei zone de conflict în imediata vecinătate a României reclamă acţiuni concrete în vederea protejării intereselor naţionale, inclusiv prin acţiuni de asigurare a unor capacităţi de producţie şi/sau servicii pentru apărare”, se arată în nota de fundamentare actului normativ.

Digi24.ro

Cum a reușit un bărbat să stea gratis timp de 5 ani într-un hotel celebru din New York

De altfel, Reuters arăta într-o analiză publicată în luna noiembrie a anului trecut că războiul din Ucraina a dus la revitalizarea industriei de armament din țările fost comuniste, în condițiile în care cererea de armament și muniție a explodat în contextul războiului din Ucraina. La finalul anului trecut, ministrul apărării din Ucraina preciza că au fost semnate numeroase contracte externe prin care să fie asigurat necesarul de armament pe front, iar printre cele cinci țări enumerata figura și România.

De altfel, chiar dacă România a păstrat o tăcere deplină cu privire la echipamentele și tehnica militară livrate Ucrainei, pe rețelele de socializare au apărut mai multe imagini cu armament produs în țara noastră. De altfel, Ministerul Economiei a precizat că anul trecut Fabrica de Arme Cugir SA împreună cu Compania Naționala ROMARM au semnat un contract extern în valoare de 18.267.328 USD. Nu în ultimul rând, în urmă cu câteva zile, publicația americană Wall Street Journal scria, citând surse oficiale, că Germania ar urma să cofinanțeze retehnologizarea unei fabrici de armament din țara noastră de pe vremea comunismului, aceasta urmând să producă, în urma investiției, atât muniție la standarde NATO cât și muniție compatibilă cu armamentul de fabricație sovietică de care Ucraina are încă nevoie.

Șefii din industria de armament a României

Importanța și eforturile financiare pentru susținerea industriei de apărare a țării nu par să fie corelate și cu numirile pe care autoritățile le fac în cadrul acestor companii. În luna martie a anului trecut, la doar o săptămână după începerea războiului din Ucraina, în fruntea Uzinei Mecanice Plopeni, societate specializată în producția de muniție, Ministerul Economiei l-a numit în funcția de director general pe Viorel Stelian Popa.

Potrivit CV-ului acestuia, începând cu anul 2015 acesta consilier în Primăria Galați pe probleme de asistență socială, iar între 2017 și 2020 a fost directorul administrativ al Circului Globus București. Activitatea sa profesională în ultimii ani a fost concentrată în zona administrativă, între 2020 și 2021 a fost consilierul președintelui CJ Ilfov, între 2016 și 2017 a fost consilierul directorului Direcției Muzee București, iar între 2015 și 2016 director adjunct în cadrul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane.

Digisport.ro

FOTO Au ”explodat” după ce au văzut în ce o să apară americancele la Jocurile Olimpice

De altfel, primarului din Galați, Ionuț Pucheanu, al cărui consilier a fost începând cu anul 2020, este, potrivit publicației G4media, un influent lider local PSD și coleg de organizație de partid cu ministrul PSD al economiei, Florin Spătaru. Companiile din industria de apărare se află în subordinea Ministerului Economiei.

În ceea ce privește studiile acestuia, Viorel Stelian Popa este licențiat în drept la Universitatea Ecologică București, facultate absolvită în anul 2008, iar în următorii șase ani termină studiile a patru programe de master, administrație publică (SNSPA), management (ASE), drept (Univ. Ecologică) și Apărare și Terorism (Bioterra).

Tot la Uzina Mecanică Plopeni, funcția de director comercial este ocupată de Marian Bratu, trimis în judecată de către DNA în data de 27 martie pentru trafic de influență, fiind acuzat că ar fi primit de la un om de afaceri 8.500 euro, 7.000 lei și 13 miei de Paște pentru a aproba plățile către firma acestuia, cu care Uzina Plopeni avea contract de curățenie.

Fostul agent de Poliție ajuns șef în SRI

Un alt nume din industria de apărare care a ajuns în atenția presei este Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, numit în această funcție din decembrie 2019. Deși cei cinci membri ai Consiliului de Administrație a Romarm au CV-uri extrem de solide, trei sunt foști militari, plus un fost procuror-șef DIICOT și un economist, CV-ul directorului general a ridicat cele mai multe semne de întrebare.

Astfel, potrivit CV-ului său, Gabriel Țuțu a absolvit Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr“, apoi a lucrat ca agent de poliție în Galați până în anul 1998, atunci când începe cursurile Facultății de Drept a Universității Danubius din Galați. În ultimul an de studiu preia conducerea pazei la combinatul siderurgic Arcelor Mittal Steel Galați, pentru ca între 2002 și 2004 să urmeze un program de master la Academia Națională de Informații Mihai Viteazul. Din 2003 până în 2011 lucrează în cadrul SRI, unde ajunge să conducă departamentul de combatere a amenințărilor cibernetice la adresa securității naționale.

De la SRI, sau pe finalul carierei din cadrul acestei instituții unde pe profilul de Linkin susține că a lucrat timp de zece ani, ajunge șeful unui departament juridic din Ministerul Comunicațiilor, dar și director în cadrul Companiei Poșta Română. Între anii 2015 și 2019, atunci când liberalii nu se mai află la putere, intră pe piața liberă unde conduce o firmă de consultanță în domeniul securității pe care o lasă la finalul anului 2019, cu pierderi de de 373.527 la o cifră de afaceri de 417.459 lei, pentru a conduce Romarm, firmă strategică în industria de apărare.

În luna aprilie a anului 2021, presa scria că ministrul economiei de la acea vreme, Claudiu Năsui, dorea schimbarea acestuia din funcție. Chiar dacă acesta nu a mai reușit schimbarea directorului general Romarm, o lună mai târziu avea să dea afară din Consiliul de Administrație al companiei doi reprezentanți ai statului, un fost polițist de la Poliția Rutieră Strehaia și un fost angajat al SRI timp de 17 ani.

O altă numire importantă în cadrul industriei de apărare a fost făcută în luna iulie a acestui an, atunci când Guvernul Ciucă l-a pus șef la Automecanica Moreni, subsidiară a Romarm, singura societate din țară care produce transportoare blindate, pe Corneliu Vișoianu, cel care în urmă cu câteva luni tocmai ce fusese numit consilier în cadrul Ministerului Transporturilor.

Absolvent al Facultății de Drept a Universității Bioterra, acolo unde are și un master, Corneliu Vișoianu a obținut și titlul de doctor la Universitatea de Apărare Carol I. Acesta a fost consilier al fostului premier Victor Ponta între anii 2013 și 2015, după ce în anii trecuți fusese membru PNL, partid pentru care candidase la alegerile din 2000. Presa a scris pe larg despre influența acestuia, dar și faptul că a fost partenerul de afaceri al lui Bogdan Buzăianu, unul dintre „băieții deștepți” din energie.

O altă companie importantă din industria de apărare, Romtehnica SA, compania prin care Ministerul Apărării derulează toate importurile și exporturile de armament, este condusă de Nicolae Nasta, fost senator PNL din 2012 până în 2014 atunci când a trecut la ALDE, formațiunea condusă de Tăriceanu. În 2017 avea să fie numit de premierul Grindeanu secretar de stat în Ministerul Apărării, fiind numit de Nicolae Ciucă la conducerea Romtehnica.

Acesta a povestit că a fugit din țară în 1987 în Suedia și că a revenit ca investitor în România după 1990, iar potrivit CV-ului său a obținut licența în Drept în anul 2005, la vârsta de 42 de ani, nespecificând însă la ce universitate. Doi ani mai târziu obținea și o diplomă de master în securitate și terorism. Numele său a intrat în atenția presei când în declarația de avere a menționat acordarea unui împrumut de 245.000 de euro fostului său asociat Valentin Vasilescu, cercetat de DIICOT pentru constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani, dar și alți 75.000 de euro împrumutați lui Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov, acuzat de procurorii DNA de șantaj si luare de mită.