Cine va fi premierul României după alegerile parlamentare. Ecuație cu 4 necunoscute

FANATIK îți spune cine va fi premierul României după alegerile parlamentare programate pe data de 6 decembrie. În acest moment, există nu mai puțin de patru tabere, însă doar trei dintre ele par a avea șanse cu adevărat în formarea unei majorități. Mai mult de atât, cele 4 formațiuni n-au ezitat și au anunțat deja, inițial în cercuri restrânse, numele celui care se va instala la Palatul Victoria.

Începem cu cei care se află la conducere în prezent. Liberalii au reușit să dărâme cabinetul Dăncilă prin moțiune de cenzură și n-au avut prea multe emoții din partea adversarilor. Au beneficiat de liniște, dar și pentru că, forțați de împrejurări, toți ceilalți au stat cuminți și au mizat pe greșelile PNL-ului în abordarea pandemiei COVID-19.

Klaus Iohannis a avut în sfârșit „guvernul lui”, însă Executivul a bifat câteva sincope zdravene. Ludovic Orban a fost alesul președintelui și acesta a primit mână liberă pentru formarea cabinetului. Cu mici excepții, guvernul a rămas același încă de la început. A picat Victor Costache, omul adus să gestioneze Sănătatea, în rest lucrurile au mers pe același traseu.

Cine va conduce guvernul după alegerile parlamentare

Interesant este că șeful statului nu a ezitat o clipă și a transmis că își dorește ca premier să rămână Ludovic Orban și după alegerile parlamentare. De curând, Klaus Iohannis a ținut să specifice că ar fi ciudat dacă s-ar certa USR și PNL.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Cu toate acestea, cele două partide s-au contrat zdravăn în urma votului pentru numirea lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ.

Mai mult de atât, Iohannis a respins ultimatumul anunțat de vicepreședintele USR, Cătălin Drulă, care a spus că partidul său nu va intra la guvernare cu PNL dacă va fi premier tot Ludovic Orban.

Omul numărul 1 de la Palatul Cotroceni a subliniat că nici nu concepe altceva și îl va propune pe actualul lider al Executivului și după alegerile parlamentare, chiar dacă USR nu este de acord cu acest lucru.

Cine este Ludovic Orban, propunerea liberalilor pentru funcția de premier

Ludovic Orban a avut o carieră cu multe urcușuri, dar și alunecări serioase la vale. A intrat în politică în 1992 și a devenit la distanță de 6 ani de zile membru în Consiliul Naţional al PNL. A fost preşedintele PNL Bucureşti preț de 8 ani de zile şi membru în Biroul Permanent Central al PNL.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Până să ajungă premier, Orban a ocupat și funcţia de ministru al Transporturilor, în guvernul Tăriceanu remaniat. Și-a încheiat mandatul după doar câteva luni, apoi a trecut prim-vicepreşedinte al PNL. Interesant este că la alegerile locale din 2008, Orban a fost alesul liberalilor pentru Primăria București.

Nu și al oamenilor. Acesta s-a clasat în turul întâi pe locul al patrulea, cu 64.600 de voturi, ceea ce l-a făcut să piardă chiar și şefia filialei PNL Bucureşti. În noiembrie 2008 a devenit deputat liberal, după care, aproape doi ani de zile, a fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A dorit să fie președinte peste întreg partidul în trei rânduri, însă a fost învins de fiecare dată. Mai întâi de Theodor Stolojan, apoi de Crin Antonescu, și ultima oară de Alina Gorghiu. Și-a văzut visul cu ochii abia în 2017 când a luat cele mai multe voturi la Congresul PNL.

Dacian Cioloș, omul pe care merge alianța USR/Plus

Primii supărați de varianta Orban la Palatul Victoria par a fi „amicii” de la Uniunea Salvați România. Aflați în alianță cu Plus, USR-ul ar vrea să impună propriul premier. Unul care nu este străin deloc de această funcție.

Dacian Cioloș ar urma să conducă guvernul dacă cele două formațiuni merg pe un trend crescător și reușesc să dea lovitura la alegerile parlamentare.

Astfel, în ciuda disensiunilor din sânul alianței, toată lumea a ajuns la un numitor comun în privința premierului. Pentru ambele partide există o singură variantă, cea oferită de experiența lui Dacian Cioloș.

Fost lider al guvernului în perioada tehnocraților, Cioloș a reușit să câștige un capital impresionant de imagine. Nu s-a înțeles în 2016 cu formațiunile de dreapta și a predat la cheie echipei lui Dragnea ministerele după o victorie de răsunet a social democraților.

Cine este Dacian Cioloș, propunea USR/Plus

Fost consilier al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fost Comisar European pentru Agricultură și fost ministru al Agriculturii în mandatul lui Tăriceanu, Dacian Ciolos are un „cv” de necontestat. Acesta a absolvit Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, după care a urmat l’Ecole nationale superieure agronomique Montpellier.

Văzut cu ochi buni de Uniunea Europeană, Dacian Cioloș s-a făcut remarcat de-a lungul timpului în pozițiile cheie pe care le-a ocupat. De altfel, în 2009, când președintele de atunci al Comisiei Europene, Manuel Barroso, a anunțat lista comisarilor europeni, șeful Executivului European l-a prezentat pe Dacian Ciolos drept “cel mai competent” candidat pe care l-a avut pentru Agricultură.

Pe 10 noiembrie 2015, Dacian Cioloș a fost desemnat prim-ministru al României de către președintele Klaus Iohannis, la șase zile după demisia premierului Victor Ponta. Cioloș a propus un cabinet tehnocrat format din 21 de membri, o treime dintre aceștia femei.

Un moment delicat în cariera sa a fost când și-a negociat susținerea guvernului cu președintele PSD, Liviu Dragnea. Liderul de atunci al social democraților nu a ezitat și a solicitat desemnarea lui Vasile Dîncu în funcțiile de vicepremier și ministru al Dezvoltării.

Trei nume se luptă pentru supremație în PSD

Ape tulburi în PSD în ceea ce privește numele premierului pe care îl doresc. Președintele social democraților s-a mulțumit să spună că are mai multe variante de premier. ”Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Vasile Dâncu și mulți alții sunt potriviți”, a transmis Marcel Ciolacu.

Primul pe listă, Sorin Grindeanu a intrat în istorie după ce guvernul pe care l-a condus a adoptat în ianuarie 2017 măsura controversată de a amnistia anumite fapte penale, măsură care a declanșat proteste publice. Pe fondul unui conflict cu Liviu Dragnea în privința remanierii, lui Grindeanu i s-a cerut în iunie 2017 demisia, iar în urma refuzului său guvernul a fost dizolvat prin moțiune de cenzură.

Mihai Tudose, ales deputat de Brăila în Parlamentului României din partea partidului PRO România a îndeplinit și el funcția de prim-ministru al României din 29 iunie 2017 până la demisia sa din data de 16 ianuarie 2018. A plecat, de asemenea, după un scandal cu Liviu Dragnea.

Vasile Dîncu a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul Partidului Social Democrat, dar și funcții importante în domeniul guvernamental și de stat, printre care cea de Ministru al Informațiilor Publice și de șef al Agenției pentru Strategii Guvernamentale.

În noiembrie 2015, numele lui a fost vehiculat de presă ca fiind una dintre variantele pentru funcția de Prim Ministru, după demisia lui Victor Ponta din funcția de șef al Executivului. În cele din urmă, premier a devenit Dacian Cioloș, iar Vasile Dîncu a fost numit ministru al dezvoltării regionale și administrației publice în guvernul acestuia, deținând și portofoliul de viceprim-ministru.

Victor Ponta, varianta Pro România/ALDE

Cu cele mai mici șanse în urma sondajelor de opinie pare a fi Victor Ponta. Fost premier, acesta este în prezent co-fondator și președinte al Partidului PRO Romania. A deținut funcția de prim-ministru al României din 7 mai 2012 până la demisia sa în 4 noiembrie 2015.

Victor Ponta a fost președinte al Partidul Social Democrat din 2010 până în 2015 și copreședinte al Uniunii Social-Liberale, alături de liberalul Crin Antonescu. În 2014 și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie.

În primul tur de scrutin, Victor Ponta s-a clasat pe primul loc, cu un număr de 3.836.093 voturi, reprezentând 40,44% din totalul voturilor exprimate. A pierdut totul în runda a doua care s-a terminat cu victoria detașată a lui Iohannis.