Ciolacu aruncă la PNL cartoful fierbinte al miliardelor pentru plafonare. Marii câștigători pe piața de energie. „România este cel mare cazino din UE”

Acoperirea costurilor pentru plafonarea prețurilor de energie naște noi tensiuni între PNL și PSD în contextul în care Guvernul nu pare a avea posibilitatea de a acoperi sumele imense datorate companiilor din sectorul energetic.

Ciolacu, acuzații la adresa Guvernului

În contextul în care în ultimele săptămâni PNL și PSD nu reușesc să cadă de acord asupra unui set de măsuri privind măsurile din sectorul energetic, liderul social-democrat a lansat acuzații la adresa Guvernului și a ministrului energiei căruia i-a cerut să vină cu o propunere de act normativ până la data de 1 septembrie, acuzând faptul că liberalizarea pieței a dus la apariția unor „noi băieți deștepți în energie”.

„Am văzut că această liberalizare, să nu îi mai spun tâmpită, haotică, cum spune BNR-ul, a dus de fapt la inventarea din nou a băieților deștepți din energie. A fost vândută energia cu 300, 400, anul trecut, iar astăzi, o cumpărăm cu toții la un preț de 3.000. Avem o supraimpozitare la producători, dar şi acolo cineva a strecurat, în ordonanță, să fie luat preţul mediu, astfel încât s-au încadrat sub 440, ca să fie această supraimpozitare şi chiar mi-aş dori ca primul-ministru să afle cine a strecurat acest preţ mediu în Ordonanţa trecută”, a spus Marcel Ciolacu, acuzând că „cineva face jocurile în piața de energie”, iar responsabilitatea pentru textul ordonanței ar aparține ministerului. Liderul social-democrat a susținut că este nevoie de o nouă reglementare în condițiile în care impactul bugetar solicitat până acum de 31 de miliarde este imposibil de suportat.

În replică, Alina Gorghiu i-a răspuns liderului PSD că România nu se poate întoarce la o piață de energie reglementată și că măsurile ce urmează să fie luate pe acest aspect depind de analizele ANRE și ale Ministerului Energiei, analize aflate de luni pe masa de lucru a Guvernului. „PNL susţine măsura plafoanelor, aşa încât fluctuaţiile de preţuri să fi suportate de la bugetul de stat, o măsură absolut firească în această perioade complicată, când principalul obiectiv al oricărui guvern este să fie responsabil şi să încerce să protejeze cetăţenii şi companiile de efectele crizelor. Discursul nostru este unul serios, măsurile pe care încercăm să le luăm sunt cât se poate de aplicate, pe baza unor analize, nu ne arde să ne pierdem timpul încercând să jignim pe cineva”, a declarat Alina Gorghiu.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Conducerea ANRE a transmis că orice piață en-gross se bazează pe speculă și a refuzat să comenteze declarațiile liderului PSD. „În general, orice piață en gros se bazează pe speculă. Că vorbim de piața de energie sau de bursă, toată lumea se bazează pe speculă, vrea să câștige. Este foarte greu de spus la ce s-a referit Marcel Ciolacu și nici nu vreau să comentez”, a declarat la Digi24 Zoltan Nagy Bege, vicepreședintele ANRE.

Marcel Ciolacu, susținător al plafonării prețurilor

În replică la declarațiile liderului PSD, opoziția a subliniat că nu mai puțin de trei miniștri PSD au semnat ordonanța privind plafonarea prețurilor la energie. „Acea ordonanţă a fost semnată de Marian Neacşu, secretarul general al Guvernului de la PSD, ministrul PSD Marius Budăi şi de ministrul Finanţelor tot de la PSD – Adrian Câciu. Ciolacu ne spune practic că miniştrii PSD sunt incompetenţi”,a afirmat Cristina Prună, deputat USR.

Pe de altă parte, chiar liderul PSD a declarat anterior, în luna martie, atunci când Guvernul Ciucă a adoptat ordonanța de urgență privind plafonarea prețurilor la energie, că această măsură va fi una benefică și că PSD s-a asigurat că ea va funcționa corect și nu va permite specula.

„PSD s-a asigurat că toți cei care vor specula prețurile vor fi aspru supraimpozitați, iar gazele naturale din producția internă vor fi vândute la prețuri rezonabile pentru români. Ordonanța de Urgență privind reglementarea prețurilor la energie electrică și gaze va acționa ca un scut atât pentru români, cât și pentru firme, care nu vor mai trăi zilnic sub spectrul unor scumpiri dureroase”, declara Marcel Ciolacu în data de 18 martie.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Între timp însă prețurile la energie au crescut vertiginos, astfel încât, la începutul lunii august s-a înregistrat cel mai mare preț pe piața de energie, energia electrică cu livrare pentru primele luni din 2023 fiind vândută cu peste 500 de euro/MWh, asta în contextul în care cu doar o lună în urmă prețul pentru aceeași energie era de doar 660 de lei. Ordonanța privind plafonarea prețurilor acoperă un preț mediu, între consumatori casnici și cei non-casnici, de circa 100 de lei/ MWh, de unde și suma uriașă cerută de furnizori. Din cele 31 de miliarde de lei cerute de către Ministerul Energiei la rectificarea bugetară, ministerul nu a primit decât 2,7 miliarde.

Pe de altă parte statul este marele câștigător al exploziei prețurilor la energie, doar de la Romgaz și OMV Petrom statul român încasând impozite de 9 miliarde de lei în prima jumătate a anului. De altfel, economistul Bogdan Glăvan susține că suma încasată de Guvern din sectorul energetic este de aproape 15 miliarde de lei, bani însă pe care guvernanții vor să-i folosească la creșterea salariilor și a pensiilor, problema de fond fiind una bugetară.

„Banii există, sau au existat. Încasările au crescut cu peste 14 miliarde, iar pentru compensare au fost alocate 2,7 miliarde. Din domeniul energie Guvernul a extras mult mai mulți bani decât a plătit.

Problema este de ansamblu, aceea că statul cheltuie acum foarte mult, și restul măsurilor adoptate, care privesc creșterile de cheltuieli – inclusiv recenta măsură cu creșterea salariilor bugetarilor, ca și cheltuielile care vin din urmă, cheltuieli cu dobânzi, etc. – nu au fundament bugetar. Nu au sursă de finanțare, sunt cheltuieli care se finanțează din împrumuturi. Acum Guvernul dă din colț în colț pentru că nu vrea să renunțe la această pușculiță cu bani, care este sectorul energetic. Guvernul a folosit sectorul energetic ca pe o vacă de muls. A scos de aici 14 miliarde de lei anul acesta și nu vrea să renunțe la acest lucru tocmai pentru că nu are bani pentru acoperirea celorlalte cheltuieli. E doar o strategie politică de a ascunde adevărul despre finanțele publice. Paradoxal, ni se spune că în energie nu sunt bani, dar sunt bani pentru salarii și pensii. Este exact invers, pentru salarii și pensii nu sunt bani, iar Guvernul face bani din energie”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan care a subliniat că e clar că Guvernul a insistat cu măsurile de plafonare în ciuda criticilor venite din partea experților din domeniu în contextul în care statul controlează companiile din sector și deci avea și alte mijloace de a interveni.

În opinia acestuia eșecul măsurii de plafonare în a opri creșterea prețurilor la energie demonstrează că măsura a fost una dezastruoasă și, în plus, subliniază că noile critici aduse de liderul PSD cu privire la unele prevederi pentru „băieții deștepți” arată lipsa capacității de legiferare din partea PSD-ului. „E incredibil că acum, la jumătate de an după ce ai dat o lege, cineva printr-o portiță a băgat un elefant în lege și care a stricat toată reglementarea – adică nu ai capacitatea de a legifera, pentru că nu ai acest discernământ, pentru că domnul Ciolacu însuși a spus că astfel s-a rezolvat problema prețurilor în energie.

Atât sunt de slabi încât pun pariu că nimeni dintre guvernanți nu a citit cap-coadă textul legilor pe care le fac, darămite să le priceapă, să înțeleagă consecințele lor. Ăsta este adevărul, așa se întâmplă când la putere ajung tot soiul de plagiatori sau de oameni care nu au studiile sau capacitatea intelectuală necesară pentru a controla ce se întâmplă sub ei”, a mai declarat Bogdan Glăvan.

De ce trebuie statul să plătească atât de mult

Asociația Energia Inteligentă a realizat o analiză a evoluției prețurilor pe piața de gaze naturale în ultimul an și a modului în care un furnizor cu capital 100% de stat a procedat în cazul prețurilor impuse consumatorilor. Astfel, în ceea ce privește prețul de achiziție al gazelor de către furnizor, reglementarea stabilind că furnizorul, indiferent cu cât cumpără gazele poate să introducă în formula de stabilire a prețului, un preț egal cu prețul mediu ponderat de achiziție, datele arată că în luna martie acest preț a fost de 333,99 de lei/MWh. „Furnizorul a considerat oportun să introducă în formula de preț 1955,46 lei/MWh, adică ”plafonarea” a determinat o creștere a costului reglementat de achiziție de 5,85 de ori. Costul de furnizare, care pe tot parcursul anului 2021 a fost de 7,4 lei/MWh, după plafonare a fost în luna martie 2022 de 2400.59 lei/MWh. Adică ”plafonarea” a determinat o creștere a costului de furnizare, costuri cu piețele și profit de 324 de ori”, se arată în analiza AEI, care subliniază că fără aceste exagerări de prețuri, costurile cu plafonarea pentru statul român ar fi fost de 40 de ori mai mici.

„Am vrut să arătăm cifrele exacte pe un caz particular, fără a avea pretenția însă că acest caz reprezintă întreaga piață. Vedem clar că cineva a tolerat aceste creșteri de prețuri, și nu s-a întâmplat doar o lună sau două ci s-a întâmplat la momentul în care s-a introdus plafonarea prețului și ține și în momentul de față. Cifrele arată că totul a început de acolo, se vede extrem de clar pe cifre. La acel moment discutăm de niște prețuri mai mari, dar totuși într-o anumită logică a pieței, cu profituri de 6,7 lei, și de acolo am ajuns la 500, 1000, 2000 de lei. Niște salturi uriașe care s-au produs. De ce s-a întâmplat acest lucru: pentru că s-a permis.

Pe de-o parte a fost o formulare foarte permisibilă, iar pe de altă parte nu a existat o verificare, o atenționare din partea instituțiilor statului abilitate pe acest sector. Nu s-a venit să se facă o corecție”, a declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Economistul Andrei Mocearov este de părere că o parte din problemă vine din faptul că piața europeană de energie încurajează contractele pe termen scurt și foarte scurt, ceea ce încurajează volatilitatea pieței, deci o volatilitate din design. Situația este cu atât mai complicată în cazul nostru, consideră acesta, pentru că atât ANRE cât și Consiliul Concurenței au lăsat această piață complet liberă, dereglementată la maxim, ceea ce face ca natura speculativă a pieței să fie mult mai pronunțată comparativ cu media UE.

„Concret, compensația se face pentru diferența între prețul de achiziție și prețul plafonat. Plafonarea stimulează de fapt creșterea prețului de achiziție, adică creșterea prețului pe piață. Iar la noi, tradingul e total, sunt 700 de firme care fac trading, adică absolut toți actorii de pe piață, producători, furnizori și tarderi puri. Toți sunt interesați să vândă și revândă pentru a crește prețul și a obține mari profituri, în condițiile în care ele sunt complet garantate de compensarea promisă.

La noi, numărul tranzacțiilor virtuale este mai mare decât în alte țări din UE. Până și contractele pe termen lung sunt virtuale, nu doar cele de pe piața spot. În concluzie, în România este cel mare cazino din UE construit pe sistemul energetic național. Peste tot sunt cazinouri, dar sunt și reguli care limitează speculația. La noi, speculația este fără limite. 700 de actori pe piață care speculează fără limite. Pot duce prețurile oricât de sus, plimbând energia (virtual) de colo colo ( statul plătește tot conform legii de compensare). Și astfel s-a ajuns la o compensare fabuloasa de 10 miliarde de euro, adică ceva imposibil de acoperit din buget. Vorbim de circa 4% din PIB”, a declarat, pentru FANATIK, Andrei Mocearov.

Mai mult acesta subliniază că, așa cum încerca să sublinieze și liderul PSD, nici suprataxarea profiturilor nu mai este o soluție în condițiile în care în lege ea se aplica la preturi mai mari decât 450 lei/MWh.

„Din “greșeală” s-a trecut preț mediu și în felul acesta, cantitatea vândută peste plafonul acesta e mai mică de fapt, deci veniturile din supraimpozitare se evapora și ele parțial. E de făcut un film cu proști și șarlatani. Ciolacu a cerut să se fixeze prețul de acum încolo pentru achizițiile viitoare. O parte însă sunt deja făcute în avans, nu se mai poate umbla la ele. Sigur, se pot anula contractele, dar asta încă nu s-a propus. Ciolacu e de fapt la fel de vinovat ca și ceilalți. În afară de șarlatani, nu mai oameni capabili să scrie un text de lege ca lumea”, a mai precizat acesta.

Economistul Bogdan Glăvan este de părere că aceste companii din domeniul energetic, unde statul este acționar majoritar, decid practic ce se întâmplă în acest sector, statul fiind incapabil să controleze cum acționează ele.

„Există o mare prăpastie între acționariatul companiilor, adică statul român care este exponentul interesului public, și compania ca atare. La nivelul companiilor de stat se duc niște strategii care scapă, nu sunt sub controlul Guvernului de fapt. Pentru că singurii specialiști în domeniul respectiv sunt în aceste companii. La Guvern nu mai sunt specialiști, ei nu știu despre ce e vorba, ei doar numesc niște oameni strict pentru sinecuri în acele companii, oameni care nu pricep ce se întâmplă în acele companii.

Este evident că fiecare structură birocratică, companie de stat, agenție își urmărește propriul interes, adică să aibă joburi la infinit și salarii din ce în ce mai mari și să raporteze cât mai mult profit. Acesta e interesul fiecărei structuri birocratice. Interesul acestora nu este să raporteze corect către acționariat nici cheltuielile, nimic. În companiile cu acționariat difuz, unde nu ești capabil să-ți exerciți capacitatea de acționar pentru că nu pricepi ce se întâmplă acolo, cum este cazul statului român în aceste companii, ele capătă o viață de sine stătătoare. Aceste structuri birocratice dețin de fapt controlul, ele fac legile, legile nu sunt făcute de politicienii care le semnează și vedem cu toții unde se ajunge. România nu este de fapt guvernată”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.