Circa 3000 de medicamente, retrase de pe piața din România. Ce s-a întâmplat în ultimii 5 ani

Experții din industria medicamentului sunt de părere că una din cauzele pentru care atât de multe medicamente au fost scoase de pe piața din România stă și în taxa clawback, exagerat de mare, care există în țara noastră.

Mii de medicamente, retrase de pe piața din România

Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a declarat că numărul medicamentelor retrase de pe piața din România în ultimii 5 ani este de trei mii. Dintre acestea, subliniază expertul, 500 sunt medicamente inovative, reprezentând 20% din totalul medicamentelor inovative de pe piaţă.

„Trei mii de medicamente au fost retrase de pe piaţă în ultimii cinci ani prin delistare din nomenclatorul de medicamente. Practic, Agenţia Medicamentului (ANDMR – Agenţia Natională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, n.r.) a fost notificată de producători, există o procedură foarte clară prin care medicamentele sunt delistate. Ele nu dispar aşa peste noapte.

Această procedură a fost respectată. Lucrurile s-au întâmplat din cauza constrângerilor economice care sunt generate de acest binom: preţ minim european + taxa clawback, exagerat de mare”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Acesta a precizat că este vorba nu doar de medicamente importate de România, ci și de medicamente ale producătorilor autohtoni. Dan Zaharescu a subliniat că pur și simplu pentru producători, din cauza prețului minim european și a taxei clawback de 25% practicată în țara noastră, nu rentează din punct de vedere economic să vândă aceste medicamente.

”Este un preţ minim european, la care se adaugă o taxă clawback de 25%, care este plătită de producători, fiindcă taxa a fost plafonată relativ recent. Motiv pentru care marea majoritate a produselor au fost delistate, au fost motive economice, deci nu mai sunt sustenabile din punct de vedere financiar. Deci pierd bani în clipa în care le pun pe piaţă să le vândă”, a mai explicat directorul ARPIM.

Acesta a subliniat că în acest moment deficitul balanţei comerciale a României pe medicamente în 2022 a fost de peste 4,2 miliarde de euro (aproximativ 13% din total). Potrivit directorului ARPIM în prezent, în nomenclatorul de medicamente, sunt înregistrate aproape 15.000 de produse. Acesta subliniază însă că, deși alte produse au fost înregistrate în locul celor scoase de pe piață, nivelul acestora este mult mai scăzut comparativ cu al celor delistate.

Piedici pentru industria farmaceutică în Europa

Expertul român subliniază că industria farmaceutică, cu peste 8.000 de medicamente aflate în dezvoltare, este unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei europene. Subliniind progresele care se fac în dezvoltarea de noi tratamente destinate îngrijirea pacienţilor în afecţiuni precum cancer, Alzheimer, diabet, boli infecţioase şi boli rare, Dan Zaharescu subliniază că Uniunea Europeană trebuie să își adapteze legislația pentru a rămâne competitivă în acest domeniu.

Digisport.ro

Victima luptătorului suspendat pe viață a răbufnit: ”Toată lumea i-a cerut”. Ce a pățit după episodul fără precedent

Acesta explică că în acest moment, industria farmaceutică din Uniunea Europeană produce mai puțin de jumătate decât Statele Unite în ceea ce privește noi tratamente. Astfel, potrivit datelor ARPIM, astăzi doar 22% din noile tratamente la nivel global provin din Europa, în timp ce 47% provin din SUA. Potrivit expertului român, aceasta reprezintă o inversare completă a situaţiei de acum 25 de ani, în condițiile în care în SUA aprobarea noilor tratamente durează în medie 244 zile, iar în Europa media este de 426 de zile.

”Pe măsură ce Europa îşi reevaluează cadrul politicii farmaceutice, provocarea pentru următorul/următoarele decenii nu este dacă inovaţia medicală va avea loc, ci unde va avea loc. UE a fost eclipsată de SUA ca lider mondial în inovarea medicală şi se confruntă cu o concurenţă din ce în ce mai intensă pentru investiţii în ştiinţa medicală din partea Chinei, alte părţi ale Asiei, Elveţiei şi a Regatului Unit”, a mai declarat Dan Zaharescu.

Potrivit datelor ARPIM, Uniunea Europeană alocă anual 39 miliarde euro pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, în timp ce companiilor farmaceutice au contribuit direct cu peste 100 miliarde euro la economia UE, la care se adaugă alte 106 miliarde euro provenite prin intermediul lanţului de aprovizionare şi al cheltuielilor angajaţilor.