Cît mai costă o legendă în România? 1.800 de lei!

* Cornel Dinu a fost „evaluat” de actuala conducere a lui Dinamo, care i-a stabilit un salariu mizerabil. „Procurorul” nu mai suportă umilinţa şi vrea să plece. 

CE ESTE O LEGENDĂ a unui club de fotbal, ce conţine „manualul de utilizare” a unei persoane care şi-a cîştigat acest statut şi la ce timp se vorbeşte despre o glorie? Orice jucător care şi-a rupt picioarele o bună parte din carieră sau chiar toată pentru un club, a cîştigat multe trofee şi ca jucător, şi ca antrenor pentru aceeaşi grupare se poate înscrie apoi în categoria gloriilor. Iar dacă imensul capital de imagine cîştigat în timp nu este de ajuns pentru a fi unul dintre motoarele departamentului de marketing, de exemplu, poate primi în schimb măcar dovezi de respect. 

În România, legendele sînt bune atît timp cît sînt dispuse să-şi îndoaie coloana în faţa şefilor clubului, cît nu critică, cît nu ridică probleme, cît nu dau sfaturi. Pentru că şefii vremelnici şi cu contribuţii infinit mai mici la gloria clubului au şi ei orgolii şi pentru că la noi s-a împămîntenit convingerea că „şeful are întotdeauna dreptate”.
Cornel Dinu a fost „evaluat”, nu se ştie după ce criterii, de Ionuţ Negoiţă şi de Constantin Anghelache şi, drept recunoştinţă, i s-a propus un salariu de mizerie. Adică a fost invitat total neelegant să plece de la Dinamo. Acest caz nu este singular în fotbalul mioritic. FANATIK vă prezintă o comparaţie între ceea ce le oferă „granzii” României gloriilor – salarii mărunte, vorbe grele, umilinţe, invitaţii la cozi la bilete, dar nu la ghişee, ci la palatul patronului, etc. – şi cum sînt tratate legendele cîtorva mari cluburi de pe continent. E o discuţie despre umilinţă şi respect.

Cornel Dinu l-a desfiinţat pe Constantin Anghelache în cărţile autobiografice. Nu este exclus ca umilinţa la care a fost supus acum să fie răspunsul actualului conducător dinamovist la acele dezvăluiri.

14 

trofee a cîştigat Cornel Dinu ca jucător şi ca antrenor la Dinamo, fiind unul dintre cei mai titraţi „cîini”

CUM E LA RAPID

Sandu Neagu, „recompensat” cu o cameră la stadion

Alexandru Neagu a jucat întreaga carieră (1965-1978) doar la Rapid, club pentru care a bifat 286 de apariţii şi 110 goluri numai în campionat. Omul care a deschis drumul spre singura victorie a României la Campionatul Mondial din Mexic, din 1970, contra Cehoslovaciei, scor 2-1, şi-a găsit sfîrşitul lent şi tragic, chinuindu-se cu cei doi copii mici într-o cămăruţă plină de igrasie din stadionul Rapid. Atît a fost în stare să-i ofere clubul giuleştean idolului de odinioară. George Copos, fostul patron al „vişiniilor”, le plătea salarii exorbitante unor no-name-uri şi îşi întorcea buzunarele pe dos cînd se întîlnea cu Neagu, susţinînd că n-are nici un leu la el. De foame, Sandu Neagu a ajuns chiar şi la palatul lui Gigi Becali să ceară o bucată de pîine. Singurul rapidist care l-a ajutat cu adevărat a fost Cristi Săpunaru.

CUM E LA DINAMO

Cornel Dinu. Atît. Şi o porţie de umilinţă

Cornel Dinu. Atît. Aşa arăta cartea de vizită a Procurorului pe vremea cînd cei 17 ani petrecuţi numai ca jucător în tricoul formaţiei Dinamo contau şi-n ochii şefilor clubului din Ştefan cel Mare, nu numai în cei ai suporterilor „cîinilor”. Şi ce trebuia să explice mai mult? Nici o carte de vizită nu putea cuprinde toate performanţele sale în tricoul „roş-albilor”: 454 de meciuri, 53 de goluri (numai în campionat), şase titluri de campion, două Cupe ale României, trei titluri de cel mai bun fotbalist al anului (1970, 1972 şi 1974), 75 de selecţii în naţionala României. Cornel Dinu s-a născut în acelaşi an cu clubul pe care l-a servit şi ca antrenor în patru mandate şi căruia i-a adus în palmares alte trei titluri de campioană şi alte trei Cupe ale României. Fostul secretar de stat în Ministerul Sporturilor, fostul selecţioner, fostul administrator delegat al „roş-albilor” a gustat şi din cupa umilinţei după ce, pe 15 octombrie, i-a expirat contractul cu „cîinii”. Cît timp Nicolae Badea a fost cel mai tare dintre acţionarii din „Groapă”, administratorul delegat primea 10.000 de dolari lunar. Onorabil, chiar dacă au existat şi mulţi jucători care primeau mai mult decît Dinu. Cînd s-a instalat criza, salariul i-a fost înjumătăţit, iar cînd Ionuţ Negoiţă a luat pachetul majoritar de acţiuni, remuneraţia simbolului a fost înjumătăţită încă o dată, ajungînd la 2.500 de euro şi, în plus, a fost „recompensat” cu o primă doză de umilinţă. Pentru că Dinu a „îndrăznit” să laude rivala Steaua, Negoiţă a ajuns la concluzia că trebuie să-l „evalueze” înainte să decidă dacă-l mai ţine sau îl dă afară. Şi, după ce l-a „evaluat”, a ajuns la concluzia că fostul fundaş de fier merită doar 2.500 de lei, impozabili, adică vreo 1.800 de lei în mînă…

CUM E LA STEAUA

Duckadam ia mai puţin decît „şoferul” Luţu

Helmut Duckadam e definiţia succesului în fotbalul românesc. Cele patru lovituri de departajare consecutive apărate în finala Cupei Campionilor Europeni l-au dus în Cartea Recordurilor. Asta a fost recunoştinţa străinilor pentru „eroul de la Sevilla”. În ţară, recunoştinţa a fost invers proporţională cu măsura succesului său. Pentru a se opera de încă un anevrism la mînă şi a dribla încă o dată moartea, Duckadam a fost obligat să apeleze la Gigi Becali. Dar banii lui Becali nu l-au salvat şi de umilinţe pe directorul de imagine al Stelei. Mihai Stoica a încercat din răsputeri să-l dea afară pe eroul din ’86 pentru că a avut „curajul” să-l critice pe Tătăruşanu. Acelaşi Mihai Stoica i-a dat afară de la Centrul de Copii şi Juniori pe Lucian Bălan şi Mihail Majearu, alţi doi campioni europeni, pentru că ar fi fost prinşi băuţi. Managerul n-a mai fost la fel de neîndurător cînd Gabi Matei, „copilul” lui, şi Stefan Nikolici au băut pînă au vomitat din taxiuri. Iar campionii europeni din 1986 care au probleme financiare încă mai aşteaptă o rentă viageră de la stat pe care le-a promis-o solemn şi fostul lor coechipier şi „secund”, Anghel Iordănescu, pe vremea cînd era senator. După arestarea patronului stelist, Duckadam a mai primit o singură dată salariul normal, de 3.000 de euro. Apoi, salariul său a fost înjumătăţit şi nici măcar aşa nu l-a mai primit. Ionuţ Luţu, „şoferul” lui Gigi Becali, a rămas cu remuneraţia întreagă: 3.000 de euro lunar.

CUM E LA ALTE CLUBURI MARI

„Craiova Maxima”, atrasă de „hibridul” Olguţei

Aşa cum FANATIK v-a prezentat în numărul anterior, harababura şi scandalul dintre cele două echipe ale Craiovei au dezbinat lotul celebrei „Craiova Maxima”. Uitaţi sau chiar umiliţi de Adrian Mititelu, mulţi dintre componenţii echipei care în 1983 ajungea în semifinalele Cupei UEFA s-au strîns ciorchine, alături de alţi foşti mari jucători ai „Ştiinţei”, sub acoperişul echipei-hibrid susţinute de primăriţa Olguţa Vasilescu. „Trădarea” nu s-a făcut pe bani mulţi. De exemplu, Gică Craioveanu este remunerat cu 2.500 de euro lunar ca să nu se ducă la formaţia lui Mititelu. Doar Balaci, Ţicleanu şi Beldeanu mai sînt alături de „Craiova adevărată, cea a lui Mititelu”, dar nici unul n-are nici măcar o funcţie onorifică. La UTA, Petrolul Ploieşti, „U” Cluj, puţine dintre echipele de tradiţie care au răzbătut deocamdată crizei economice, nepăsării autorităţilor şi nepriceperii conducătorilor, nici un fost mare jucător nu mai este angajat.

CUM E LA AJAX

N-a avut loc la Steaua, dar a fost chemat la „lăncieri”

Ajax Amsterdam e altă super-putere europeană pentru care legendele clubului nu reprezintă o povară, ci o responsabilitate de onoare. Legendarul Johann Cruyff s-a întors din 2011 la „lăncieri” şi a propus sistemul brevetat de Beckenbauer la Bayern: clubul să fie condus de glorii. Astfel, Edwin van der Sar a fost numit director de marketing, Marc Overmars – director sportiv. Frank de Boer şi Denis Bergkamp pregătesc echipa „mare”, iar atît de productiva Academie de juniori e condusă de Wim Jonk. Acolo a fost recrutat, printre antrenori, şi fostul stelist George Ogăraru. Chiar dacă Steaua a suferit ani la rînd din cauza „găurii” din partea dreaptă a apărării, „Ogă” a fost mereu primul tăiat de pe listă pentru că n-a ţinut de un banner cu un mesaj de susţinere pentru Gigi Becali cînd a fost arestat prima dată!

CE A PĂŢIT „REGELE”

Hagi a fost umilit la Constanţa

Gică Hagi a fost rugat în 1994, după ce a dus România în sferturile de finală ale Campionatului Mondial din SUA, să candideze la preşedinţia ţării. Imensul său capital de imagine ar fi putut provoca, probabil, atunci, o mare surpriză, dar Gică nici nu s-a gîndit la aşa ceva. În 2001, toţi românii şi-au luat la revedere de la fotbalistul de geniu, dar „Regele” rămînea şi a rămas „Rege” pentru o ţară întreagă. Mai puţin pentru constănţenii săi. Care n-au acceptat că Gică n-a vrut să investească la Farul, de parcă ar fi avut această obligaţie, astfel că l-au înjurat pînă ce au obţinut ce şi-au dorit: stadionul nu s-a mai chemat Gheorghe Hagi. Cînd şi-a făcut Academia de juniori care-i poartă numele, Hagi a bătut la uşa autorităţilor locale. Se spune că a renunţat şi şi-a mutat şcoala de fotbal la Ovidiu după ce i s-a dat de înţeles că orice ar dori de la Primăria Constanţa nu se poate obţine fără o „atenţie”.

CUM E LA REAL MADRID ŞI LA BENFICA

Toţi se înclină în faţa lui Di Stefano şi Eusebio

Alfredo Di Stefano a jucat 11 ani la Real Madrid, a cîştigat 17 trofee şi a marcat 308 goluri. Suficient cît nimeni să nu-i zică nici măcar „Du-te mai încolo!” sau să-l contrazică. Numai orgoliosul Mourinho a avut tupeul să răspundă criticilor fostului mare fotbalist. Nimeni nu a scos nici măcar un zîmbet anul acesta, cînd starul de odinioară, ajuns acum la 86 de ani, s-a căsătorit cu secretara lui mai tînără cu 50 de ani, iar clubul „blanco” a făcut o veritabilă fiesta pe 29 septembrie, cînd s-au împlinit 60 de ani de la debutul argentinianului în tricoul Realului.
La Benfica Lisabona, „sfîntul” este Eusebio pentru că are mai multe goluri date decît meciuri jucate în tricoul „vulturilor”: 638 de reuşite în 614 jocuri. Mozambicanul este ambasadorul clubului, nu lipseşte de la nici o întrunire şi este consultat şi la cea mai neînsemnată decizie.

Digisport.ro

A anunțat că divorțează la două ore după ce soția lui a născut, s-a logodit iar și după câteva zile a apărut cu altă femeie

CUM E LA BAYERN MUNCHEN

Au bătut recordul!

Bayern Munchen, campioana en-titre a Europei, are o politică fermă, cu strategii bine definite pe termen mediu şi lung. Şi dincolo de termeni sofisticaţi, precum marketing, bavarezii au dezvoltat un veritabil cult al respectului şi recunoştinţei pentru cei care au adus faimă grupării. Bayern este campioana lumii şi la puterea de „absorbţie” a uriaşului capital de simpatie pe care l-au cîştigat fotbalişti cu renume care au îmbrăcat tricoul campioanei Germaniei. În frunte sînt, bineînţeles, mega-starurile Franz Beckenbauer, Uli Hoeness şi Karl-Heinz Rummenige. Mehmet Scholl e antrenorul echipei de rezerve, Gerd Muller este secund la formaţia rezervelor, Michael Tarnat e director sportiv la grupele de juniori, iar Paul Breitner e „ambasadorul” clubului, un fel de echivalent al lui Duckadam la Steaua, care nu e bîrfit că n-are decît un singur costum.

 20 

de foşti jucători are în organigrama clubului Bayern Munchen