Ciucă și Bode vor 7 ani de închisoare pentru protestatarii care le afectează demnitatea. „Un proiect de lege inspirat de Rusia lui Putin”

Proiectul legislativ, inițiat de ministrul Lucian Bode și premierul Nicolae Ciucă, a fost trimis deja în Parlament, reia o inițiativă a fostului ministru PSD, Carmen Dan, care a propus în trecut majorarea până la 5 ani de închisoare a pedepselor pentru infracțiunea de tulburare a liniștii publice.

Un proiect legislativ de inspirație rusă

Experții în Drept sunt de părere că modificările Codului Penal din inițiativă legislativă a lui Bode și Nicolae Ciucă ce vizează infracțiunea de tulburare a liniștii publice nu doar că nu sunt justificate de contextul actual – România nu are o problemă cu protestele violente, dar textul extrem de vag lasă loc unor interpretări prin care autoritățile pot pedepsi extrem de sever orice protest pașnic.

„Nu știu de ce această modificare a Codului Penal este necesară, ce anume s-a întâmplat ca să justifice o astfel de propunere. Exceptând faptul că domnii se așteaptă la proteste în perioada următoare, pe măsură ce se apropie alegerile, nu văd sincer ce ar putea să justifice această înăsprire a regimului sancționator. Apoi, teoretic protestele intră teoretic pe altă reglementare, Legea 69/1991 privind adunările publice – care reglementează acțiunile de protest.

Un pericol vine și din faptul că prevederile sunt vagi, pentru că două sau mai multe persoane împreună pot însemna și un protest, și atunci îi califici pe o lege improprie doar ca să le aplici un anumit regim sancționator. Sună a Rusia lui Putin toată această chestie. Cele două reglementări se încalecă, și practic este la latitudinea organului ce lege vrea să aplice. Ce-i convine să aplice în clipa aia. Nu mi se pare în regulă”, a declarat, pentru FANATIK, avocatul Cristian Alexandru Surcel.

Ministrul Bode a anunțat marți că a depus o inițiativă împreună cu premierul Ciucă prin care sunt vizate 11 articole din Codul Penal pentru majorarea pedepselor cu o treime, cea mai problematică fiind infracțiunea de tulburare a liniștii publice, articolul 371. Aici, ministrul de interne precizează doar că limitele pedepselor au fost majorate și că au fost introduse elemente agravante „care justifică creșterea limitelor pedepsei cu închisoarea între 2 și 7 ani”.

În forma actuală, art. 371 prevede pedepse cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă, iar în forma propusă de Lucian Bode și Nicolae Ciucă, limitele pedepselor cresc la unul și cinci ani de închisoare. „(1) Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani”, se arată în textul trimis la Parlament.

Digi24.ro

GALERIE FOTO Cine este autoarea masacrului de la școala din Tennessee. Avea la ea două puști de asalt și un pistol

Mai mult, în ceea ce privește elementele agravante, textul de lege vorbește de două situații care sporesc pedepsele între doi și șapte ani de închisoare. „(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către; a) două sau mai multe persoane împreună; b) o persoană având asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani”, se mai arată în propunerea legislativă semnată de liderii liberali.

Juriștii sunt de părere că acest text de lege este atât de vag încât aproape orice obiect personal ar putea intra la categoria „obiectelor ce pot pune în pericol sănătatea”, specificându-se doar că este suficient ca acea persoană să aibă asupra sa un astfel de obiect.

Digisport.ro

Jocurile de noroc ”l-au îngropat” pe un fotbalist român! Ce face la 34 de ani

„Toată această formulare este extrem de vagă. Și rucsacul meu poate fi încadrat la această categorie, pentru că este destul de greu în general, și dacă lovesc pe cineva cu el, se va resimți, și nu putem spune că nu i-am afectat sănătatea. Dacă i-am făcut o vânătaie, un cucui se cheamă că i-am afectat sănătatea, nu contează acum cât de grav. Una e să vorbești de arme letale, non-letale, spray-uri paralizante, etc., dar să fie incluse „obiecte” – asta înseamnă că bastonul unui bătrân, cârja cuiva cu dizabilități, poșeta unei doamne sunt elemente agravante.

Și e suficient doar să ai aceste obiecte asupra ta. Deci e suficient să scandezi ceva și apoi să vină la tine și să-ți spună „ia uite ce obiecte periculoase ai asupra ta”. E foarte ciudat să vedem astfel de propuneri, ce aduc a Rusia lui Putin, să fie făcute de un partid liberal”, a mai precizat precizat, pentru FANATIK, avocatul Cristian Surcel.

PNL dorește restricționarea adunărilor publice

Deși articolul 371 din Noul Cod Penal privind tulburarea liniștii publice se aplică cu precădere în cazurile ce vizează scandaluri, bătăi sau alte acte de violență în spațiul public, practica judiciară ne arată că autoritățile invocă această prevedere și în cazul protestelor guvernamentale.

Dacă această infracțiune s-a pus în seama protestului organizat de AUR în 21 decembrie 2021, atunci când clădirea Parlamentului a fost luată cu asalt, același articol a fost aplicat și în cazul unor proteste pașnice. Este cazul protestului de la Ministerul Justiției din 2019, atunci când doi protestatari au aruncat cu vopsea roșie pe mocheta de la intrare în clădire, act ce simboliza efectele negative ale legii recursului compensatoriu. Același articol a fost invocat și în 2018, atunci când un protestatar surdo-mut a fost amendat cu 2.000 de lei pentru că ar fi scandal lozinci anti-PSD la congresul partidului de la Sala Palatului.

„În legea privind adunările publice este specificat că prevederile legii se completează cu prevederile privind ordinii publice. Deci sigur aceste prevederi se aplică în cazul protestelor și avem o grămadă de exemple în acest sens în contextul în care majoritatea amenzilor care se dau la proteste nu sunt pe legea adunărilor publice ci sunt pe tulburarea liniștii publice. Deci lucrurile astea se întâmplă deja, deci vorbim de un pericol iminent privind limitarea adunărilor publice”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

În opinia acestuia, ministrul Bode profită de obsesiile structurilor de forță, care vor pedepse mai mari pentru diferite genuri de infracțiuni, pentru a muta atenția și de la problemele sale de integritate după acuzațiile de plagiat.

„Nu vorbim de o măsură venită din senin, ci de o inițiativă aproape identică cu cea promovată de Carmen Dan în 2017. Există acest curent de gândire în structurile MAI, jandarmerie, poliție, că ar trebui înăsprite pedepsele pentru anumite fapte, mai ales pentru infracțiunile de ultraj. Jandarmeria are această obsesie veche cu pedepse mai mari la adunări publice. Aceste structuri tot încearcă să le împingă, indiferent cine e ministru – e o chestiune istorică. De câte ori apare câte-un eveniment, o oportunitate – atunci sunt promovate aceste măsuri.

Acum avem și o oportunitate politică. Pe de o parte, domnul Bode încearcă să devieze discuția de la problemele lui de integritate, plagiatul, afacerile cu BMW-urile – și să fie, în același timp, cu structurile din subordine. Deci probabil că i-au pus pe masă, hai să o împingem și p-asta.

A doua chestiune este că se apropie alegerile, și s-ar putea să avem niște probleme economice – și oamenii se pun la adăpost. Dacă ne uităm la discursul lui Bode, el spune „nu mă mai defăimați, mă defăimați cu plagiatul” – și ne-a făcut o lege prin care ne bagă la închisoare dacă îl defăimăm în grup. Textul de lege spune că trebuie să aduci vătămări demnității unei persoane pentru a ajunge la închisoare, deci dacă l-ai făcut pe Bode hoț că a plagiat i-ai vătămat demnitatea”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, care a subliniat că prin această inițiativă „cuplul Ciucă-Bode a dezgropat proiectul anti-proteste al cuplului Dragnea – Carmen Dan, ba chiar l-au făcut mai rău”.

Liderii liberali au cerut ca proiectul legislativ să intre în procesul de adoptare în procedură de urgență.

Mai mult, într-un comunicat semnat de nouă organizații ale societății civile, se arată că dacă în 2017 Carmen Dan trimitea proiectul de înăsprire a pedepselor pentru aceste infracțiuni la Ministerul Justiției, acum Bode și Ciucă l-au trimis deja în Parlament.

„Nu este deloc surprinzător că domnii Ciucă și Bode nu se arată originali, ci plagiază, de data această după PSD. Ambele propuneri urmăresc introducerea unor sancțiuni mai aspre, majorând limita pedepsei cu închisoarea, și eliminând posibilitatea de a sancționa doar cu amendă. PNL merge mai departe și propune și anumite circumstanțe agravante, care cresc și mai mult pedepsele.

În 2017, PSD, prin dna. Carmen Dan, a avut minima reținere de a trimite propunerile către Ministerul Justiției, pentru evaluare. În urma reacției publice, dar și a analizei specialiștilor MJ, totul s-a oprit acolo. În 2023, PNL, prin cuplul Ciucă-Bode, trimite proiectul direct în Parlament, unde decizia este strict politică, și nu mai trece prin evaluarea (și avizarea) profesioniștilor din justiție”, se arată în comunicatul semnat de cele nouă ONG-uri prin care se opun acestei modificări pe motiv că ar introduce sancțiuni disproporționate, de natură a restricționa abuziv libertatea întrunirilor și dreptul la liberă exprimare.

„Imaginați-vă următoarea situație: un grup de cetățeni (deci 2 sau mai mulți) se strâng în fața Guvernului și urlă în gura mare: Jos! Huo! La pușcărie, mafioților! Ciucă anchetat! Bode e un hoț! și altele similare. Analiza autorităților: urlă, deci tulbură liniștea publică; amenință cu pușcăria și aduc atingeri grave demnității lui Ciucă și Bode; sunt doi sau mai mulți. Concluzia: închisoare de la 2 la 7 ani”, arată Ovidiu Voicu într-un comentariu pe Facebook situația prin care aceste prevederi pot da naștere la abuzuri din partea autorităților.