CJUE, o nouă lovitură pentru CCR: „Nu poate refuza o hotărâre a Curții Europene și nu poate spune că CJUE își depășește sfera de competență”

CJUE a emis marți o nouă decizie critică la adresa Curții Constituționale a României, a fost cea de a treia în decurs de mai puțin de un an. Astfel, instanța de la Luxemburg a statuat că CCR nu poate refuza o hotărâre a Curții Europene și nu poate spune că CJUE a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență.

În plus, CJUE a stabilit că judecătorii români pot examina compatibilitatea cu dreptul UE a unei legi naţionale care a fost declarată constituţională. Totodată, CJUE se opune sancţionării unui judecător dacă acesta aplică dreptul comunitar, îndepărtându-se de o decizie a curţii constituţionale „incompatibilă cu principiul supremaţiei dreptului Uniunii”.

Instanța europeană a fost sesizată după ce legea de funcționare a Secției Speciale, sancționată de către CJUE ca încălcând tratatele UE printr-o decizie anterioară, a fost declarată constituțională de către CCR.

CJUE, o nouă decizie critică pentru CCR

Curtea de Justiție a UE susține că dreptul UE se opune unei reguli naționale prin care instanțele nu pot verifica conformitatea unei legi cu dreptul european pe motiv ca acea lege a fost declarata constituțională.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

„Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4 alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale în virtutea căreia instanțele de drept comun ale unui stat membru nu au abilitarea să examineze compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei legislații naționale pe care curtea constituțională a acestui stat membru a constatat‑o ca fiind conformă cu o dispoziție constituțională națională care impune respectarea principiului supremației dreptului Uniunii”, se arată în hotărârea CJUE de marți.

În plus, decizia CJUE stabilește că un judecător nu poate răspunde disciplinar pe motiv că a aplicat dreptul Uniunii Europene și s-a îndepărtat de o decizie CCR a statului membru

„Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4 alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale care permite angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător național pentru motivul că aceasta a aplicat dreptul Uniunii, astfel cum a fost interpretat de Curte, îndepărtându‑se de o jurisprudență a curții constituționale a statului membru în cauză incompatibilă cu principiul supremației dreptului Uniunii”, arată judecătorii europeni.

Instanța europeană a decis și că o curte constituțională a unui stat membru nu poate hotărî că CJUE a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență și nici nu poate refuza o hotărâre CJUE.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

„În plus, Curtea subliniază că, din moment ce ea deține o competență exclusivă pentru a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, curtea constituțională a unui stat membru nu poate, pe baza propriei interpretări a unor dispoziții de drept al Uniunii, să statueze în mod valabil că Curtea a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență și, prin urmare, să refuze să dea curs unei hotărâri pronunțate cu titlu preliminar de aceasta din urmă”, se mai arată în decizia CJUE de marți.

Judecătorii europeni consideră că invocarea de către un stat membru a unor dispoziţii de drept naţional, fie ele şi de natură constituţională, poate aduce atingere unităţii şi eficacităţii dreptului Uniunii.

„Efectele asociate principiului supremaţiei dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără în special ca dispoziţiile interne, inclusiv de ordin constituţional, să poată împiedica acest lucru”, se arată în decizia CJUE.

În luna iunie a anului trecut, CCR a decis că înființarea Secției Speciale este constituțională, în opoziție directă cu decizia CJUE din mai 2021, motivând că prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale. Tot atunci, CCR a decis că judecătorii naționali nu pot lăsa neaplicate decizii CCR, invocând faptul că se opun dreptului european și unor decizii ale CJUE.

Judecătorii CJUE subliniază în decizia de marți că doar ea deține competența exclusivă pentru interpretarea definitivă a dreptului UE.

„Din moment ce (..) Curtea deţine o competenţă exclusivă pentru a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, curtea constituţională a unui stat membru nu poate, pe baza propriei interpretări a unor dispoziţii de drept al Uniunii, inclusiv a articolului 267 TFUE, să statueze în mod valabil că Curtea a pronunţat o hotărâre care depăşeşte sfera sa de competenţă şi, prin urmare, să refuze să dea curs unei hotărâri pronunţate cu titlu preliminar de Curte”, au explicat magistraţii europeni.

Această nouă decizie a CJUE vine după ce în luna decembrie a anului trecut, printr-un comunicat de presă semnat de președintele CCR, Valer Dorneanu, instanța constituțională a respins complet ideea că judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE.

„În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, se arată în comunicatul CCR din decembrie, 2021.

Decizia CJUE vine după ce, în vara anului trecut, judecătoarea Sorina Iolanda Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a trimis CJUE trei întrebări după ce hotârârea Curții Constituționale privind constituționalitatea funcționării SIIJ a intrat în conflict cu decizia CJUE.

Anterior, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti a decis, în iunie 2021, prin aplicarea directă a hotărârii CJUE că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție nu mai poate funcționa.

Deciziile CCR, mai degrabă politice

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a declarat pentru FANATIK că principala problemă în acest conflict este la CCR și în special la unii judecători de acolo ce par să ia decizii în interes de partid și nu în calitate de juriști. În opinia acestuia dacă țara noastră continuă pe acest drum deschis de către CCR riscă să ajungă să fie sancționată de către UE.

„Problema cu CCR este că sunt niște judecători numiți acolo pe criterii politice, ultimele dăți, cu unele excepții e adevărat, au fost niște numiri care arată că deciziile curții sunt mai degrabă politice decât juridice. Cei numiți fac mai degrabă jocul de partid decât acela de a apăra Constituția. De asta și miza foarte mare pentru numirea judecătorilor CCR. Anul acesta expiră mandatul președintelui Valer Dorneanu în martie, va trebui înlocuit în Camera Deputaților. La fel în iunie vor expira încă două mandate.

Dacă avem judecători acolo cu viziune retrogradă care propagă viziunea de partid acolo mai degrabă decât una a unor profesori eminenți, a unor juriști foarte buni, riscăm să ajungem în momentul în care ne duc pe toți într-o zonă cât mai departe de principiile UE.

Toate deciziile din ultima vreme a CCR sunt exact în ideea în care ar trebui să ne lase pe noi în pace UE, știm noi mai bine ce avem de făcut aici, aplicăm noi legea cum știm. Acum avem o bază comună a legislației, avem alte acte normative obligatorii ale Uniunii ce trebuie toate respectate. Iar legislația noastră trebuie să fie în acord și dacă nu respectăm regula asta înseamnă că fiecare stat membru e liber să facă ce vrea. E foarte periculos ce se întâmplă. E o nouă notă proastă primită de CCR și un semnal de alarmă grav.

Vrem să propunem un act normativ prin care un judecător român să nu mai poată fi sancționat pentru faptul că îndrăznește să interpreteze o normă internă ca fiind în interdicție cu tratatele UE doar pentru că, la un moment dat, CCR a considerat că acea normă e constituțională. CCR nu poate opri atributul constituțional al judecătorilor de a judeca și de a aprecia”, a declarat pentru FANATIK, Stelian Ion.

În opinia acestuia ideea de suveranitate este folosită mai degrabă ca un simplu pretext de către judecătorii CCR, această instituție fiind cea care a girat în din epoca Dragnea marea majoritate a schimbărilor legislative prin care s-a realizat un efectiv atac asupra justiției.

„Tratatele Uniunii Europene și toate celelalte acte secundare, până și recomandările MCV au la bază un set de reguli care nu te lasă să înființezi secții speciale, să afectezi independența justiției, să adopți anumite legi nocive. Și atunci vine CCR și dă câte o decizie prin care bate în cuie niște prevederi din acestea criticabile. Intră în conflict deschis deja cu dreptul UE și cu CJUE.

Într-un stat, constituționalitatea e verificată de CCR, dar în UE, confrmitatea normelor interne cu dreptul UE e verificat de CJUE. CCR vrea însă să forțeze nota și să spună că nu, noi suntem suverani aici, și că facem ce vrem, inclusiv să încălcăm tratele UE. Nu este nicio încălcare a suveranității atunci când ai aderat la o uniunii acceptând un set de reguli pe care apoi trebuie să le accepți”, a mai declarat fostul ministru al justiției.

Reamintim că în acest an judecătorii CCR Valer Dorneanu, Mona Pivniceru și Daniel Morar își încheie mandatele. În ceea ce privește disputa CJUE-CCR liderii PNL s-au poziționat ferm în favoarea întâietății dreptului comunitar în fața legislației naționale. „Este cât se poate de evident înscris în Constituţia României că tot ce înseamnă partea de prevalenţă a dreptului Uniunii Europene se aplică şi în România”, a declarat premierul Ciucă după comunicatul CCR din decembrie.

De cealaltă parte, Marcel Ciolacu s-a poziționat ferm de partea CCR în această dispută, susținând că mecanismul MCV a fost unul nedrept cu țara noastră. „Înțeleg că există o decizie a CCR în ceea ce privește o Constituție a României. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare. Ambele mecanisme, MCV, sunt nedrepte cu România de multe ori. E o temă falsă pentru că nu a existat niciun abuz. Mi se pare că aceste mecanisme trebuiau scoase din România. O spun foarte responsabil că au existat derapaje în România. Am toleranță zero la corupție, dar și la drepturile fundamentale ale oamenilor”, a declarat liderul PSD în 5 ianuarie.

„CCR a devenit un actor politic”

Judecătorul Cristi Danileț susține, într-o analiză publicată pe blogul personal după decizia CJUE de marți, că ceea ce se întâmplă la Curtea Constituțională din România pune în pericol legitimitatea acestei instituții. În opinia sa cauza principală a acestui conflict juridic între cele două instanțe stă în faptul că CCR a devenit un actor politic.

„ Prima problemă este aceea că CCR a devenit un actor politic: în loc să asiste autoritățile în respectarea Constituției și să identifice blocajele în relațiile dintre acestea, Curtea indică autorităților ce decizii politice să ia în anumite situații. Acest activism al curții a fost generat de competența de a soluționa conflictele juridice de natură constituțională între autoritățile statului, competență atribuită CCR în 2003 prin revizuirea Constituției. Ea a fost utilizat mai ales din anul 2015 când Curtea a început nu doar să constate conflictul, ci și să indice modul de rezolvare, motiv pentru care politicienii s-au derobat de atribuțiile constituționale pasând asumarea deciziei la CCR”, susține judecătorul Cristi Danileț.

În opinia acestuia decizia CJUE nu reprezintă o premieră în contextul în care instanța europeană stabilește de peste un sfert de secol natura juridică a dreptului european fiind, în constructul legislativ european, singura instanță îndrituită să spună când o curte constituțională greșește.

„În zeci de hotărâri date până acum CJUE a arătat că judecătorul național este primul chemat să aplice dreptul UE și că nu poate fi împiedicat să o facă, el fiind independent. Cu toate acestea, invocând argumente nefondate și inventând sintagme de drept autohtone, CCR a încercat să ne convingă de contrariu. Mai mult, presiunile asupra judecătorilor făcute prin intermediul Inspecției Judiciare și Consiliului Superior al Magistraturii și acțiunile disciplinare demarate împotriva magistraților care au protestat împotriva legilor prin care s-a înființat SIIJ sau împotriva magistraților care au sesizat CJUE au timorat întreg sistemul de justiție. Frica domină justiția, o simți în aer. Iar un sistem de justiție dominat de frică nu este unul independent”, a mai scris judecătorul Cristi Danileț.