Clădirea-monument din București, veche de peste 135 de ani, care îi impresionează pe toți străinii care vizitează orașul. E considerată un templu al culturii românești. Planul său aparține unui arhitect de origine franceză.
Imobilul important din Capitală, cu o vechime de peste 135 de ani, care e pe placul călătorilor străini. E văzut ca un simbol, fiind și un loc unde se țin numeroase concerte și spectacole care atrag public din toate colțurile țării.
Această clădire se găsește pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu. Mai exact, este vorba de Ateneul Român, un monument realizat într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic. A fost construit între 1886 și 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron.
Edificiul-simbol al culturii naționale este în momentul de față un exponent arhitectonic și spiritual al orașului, dar și al națiunii. Poate fi vizitat în cursul săptămânii contra unei sume foarte mici, de numai 10 lei.
De-a lungul timpului i-au trecut pragul personalități de seamă și savanți ai României, care au ținut conferințe pe diverse teme. De asemenea, au fost ținute concerte impresionante atât de artiști consacrați, cât și de soliști la început de drum.
Mai mult decât atât, Ateneul Român este locul unde au avut loc expoziții ample, retrospective de pictură și sculptură ale maeștrilor artei plastice naționale. Așa se face că nu este doar o clădire de patrimoniu universal, ci are și o importanță deosebită ca arhitectură.
Ateneul Român are o istorie veche în spate, însă puțini oameni știu că s-a ridicat cu banii dintr-o subscripție publică, în urma organizării unei loterii naționale. S-au strâns 500.000 de bilete în valoare de un leu.
Naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898) a fost cel care a adresat acest apel către populație. Acesta este fondatorul Societății Ateneul Român, fiind o personalitate care a contribuit enorm la clădirea care dăinuie în ziua de azi.
Imobilul-simbol a fost conceput de arhitectul francez Albert Galleron, după cercetările științifice și indicațiile lui Alexandru Odobescu, revizuite și completate de mai mulți specialiști români, printre care se numără: Al. Orăscu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez și Cucu Starostescu.
A căpătat o formă circulară datorită unei fundații deja existente din Grădina Episcopiei, care a fost astfel valorificată. Aceasta ar fi urmat să servească ridicării unui circ, însă planurile s-au schimbat și a ajuns la acest edificiu care surprinde turiștii străinii.
Călătorii care ajung pe meleagurile românești și mai ales, în Capitală sunt impresionați de acest monument care are o colonadă istorică ce susține un fronton triunghiular. Interiorul ia privirile vizitatorilor încă de la primii pași.
La parter turiștii pășesc pe un hol impresionant din marmură care înglobează cele 12 coloane dornice de susținere a sălii de concerte. Clădirea are 4 scări monumentale în spirală de tip baroc din marmură de Carrara, desfășurate cu balcoane la etajul intermediar.
Acestea fac legătura cu sala și anexele (birouri, săli de repetiții, cabine pentru soliști și dirijor etc). Dispuse sub forma vechilor amfiteatre greco-romane cele aproape 1.000 de locuri se bucură de o vizibilitate perfectă din orice colț și o audiție impecabilă.
Sunetul din Ateneul Român se aude perfect mulțumită unei cupole imense care are rolul de a „absorbi” fondul instrumental și vocal de pe podium. Apoi, se distribuie prin reverberație către auditori, cu întreaga gamă de armonice până la cele mai fine culori timbrale și nuanțe.
Acustica excepțională a cavității sonore, care se găsește numai în această clădire-monument, a făcut ca sala să fie printre cele mai reușite construcții de acest gen din întreaga lume. În altă ordine de idei, fresca din interior evocă istoria poporului român în 25 de episoade.
Pictorul Costin Petrescu a fost cel care a realizat această frescă superbă, timp de 5 ani. Orga care este instalată în imobil nu a mai fost mișcată din 1939, eforturile de a fi prezentă aici aparținându-i lui George Enescu.