Climatologul Roxana Bojariu, avertisment legat de urgia de la Valencia. Intensitatea acestor tipuri de fenomene a crescut nu doar în Spania sau în România

Peste 200 de persoane au ucis inundațiile Spania, iar furtuna a măturat totul în cale, distrugând casele și mașinile oamenilor. Specialiștii au și o explicație cu privire la cum s-a produs urgia.

Cum s-au produs inundațiile din Spania

Climatologul Roxana Bojariu a explicat, în cadrul Gândul Green, cum încălzirea globală contribuie la intensificarea fenomenelor meteo extreme în Spania, România și SUA.

Creșterea temperaturilor și concentrația ridicată de vapori de apă aduc un plus de energie în atmosferă, generând fenomene meteorologice neobișnuit de violente, conform declarațiilor specialistei ANM.

Climatologul a subliniat că, deși ploile de toamnă sunt normale, schimbările climatice le fac mai intense și mai periculoase, ducând la daune semnificative și, în cazuri extreme, la pierderi de vieți omenești.

Digi24.ro

Celentano, mesaj-manifest după primul tur prezidențial: „Ne-am întors în Evul Mediu sau la piramide? Alo, faraoane, ce facem?"

„Acum avem un anotimp al cicloanelor în Marea Mediterană. Toamna e normal să plouă mai mult, nu doar în zona Mediteranei. În general, în anotimpul rece, în zona Mediteranei plouă mai mult. Și în țara noastră toamna aduce ploi de obicei. Numai că peste această normalitate pe care noi o știm de foarte mult timp avem această intensitate extraordinar de mare. 

Deci e normal să ai ciclon, e normal să plouă, dar nu atât de mult, nu cu atâta intensitate, nu cantități atât de mari de apă în timp relativ scurt, care evident că provoacă probleme extraordinar de mari sistemelor umane, ecosistemelor.
Și avem astfel de episoade cu pierderi de vieți omenești, cu dezastre, atunci legătura e clară cu încălzirea globală, pentru că e pe fondul schimbărilor climatice sau a încălzirii globale”, a declarat Roxana Bojariu.

Ce s-a produs în atmosferă și a intensificat puterea furtunii

Conform Roxanei Bojariu, cu temperaturi mai mari la suprafața mărilor și oceanelor, inclusiv în Mediterană și Marea Neagră, evaporarea crește, încărcând atmosfera cu vapori de apă suplimentari.

„Avem de-a face cu o cantitate mai mare de vapori de apă ce se evaporă de la suprafețele mult mai calde ale mărilor și oceanelor și o atmosferă mai caldă. Conform legilor fizicii când ai în mod normal aceste transporturi de aer mai rece, precipită o cantitate sporită de vapori de apă. Și evident că avem aceste manifestări severe. În cazul nostru și Mediterana, așa cum și Marea Neagră a avut, are temperaturi la suprafață mai mari decât ar fi normal acum cu două-treo grade, dar în vară au fost și perioade cu patru sau cinci grade temperatură mai mare la suprafață decât ar fi fost normal.

Digisport.ro

”Voi plăti tot!” Fiul lui Ion Țiriac, gata să bage mâna adânc în buzunar! Anunț fără menajamente: ”Nu există pe jumătate însărcinată”

Asta e clar, iarăși, consecința a schimbării climatice. Cum vă spuneam, și Atlanticul de Nord e mai cald în majoritatea regiunilor. Aceste cantități sporite de căldură și de vapori de apă alimentează toate sistemele de vreme cu mai multă energie. De unde și manifestările acestea mult mai severe”, spune Roxana Bojariu pentru Gândul.

În Atlanticul de Nord se observă un fenomen similar, unde regiunile sunt mai calde decât în mod obișnuit. Acest surplus de căldură și vapori de apă intensifică dinamica sistemelor atmosferice, alimentând manifestări meteo din ce în ce mai severe.

„Explicația este similară și în cazul a ceea ce s-a întâmplat în Florida. Răspunsul local contează și el la aceste modificări globale, în funcție de tipul de sol, în funcție de acoperirea solului, de urbanizare, de vecinătate a unui ocean sau de relief.

Evident că toate transporturile de aer au până la urmă o traiectorie ușor modificată și ai caracteristici ușor modificate. Da, până la urmă intensitatea tuturor fenomenelor de acest tip a crescut nu numai în România, în Spania sau în Statele Unite, ci peste tot în lume și în emisfera sudică. Pentru că avem mai multă energie în sistem”, a explicat climatologul Roxana Bojariu.