Clipe de teroare pentru un apropiat al lui Horațiu Potra, inculpat în dosarul lui Călin Georgescu. A fost bătut cu bâtele și i s-a incendiat un imobil

Pe 19 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca Horațiu Potra, acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică, să rămână în arest preventiv. În schimb, Dorin și Alexandru Potra, fiul, respectiv nepotul mercenarului, au fost eliberați și plasați în arest la domiciliu.

Constantin Timofti a fost bătut de doi ciobani

Procurorii susțin că, după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu ar fi cerut organizarea unui protest care urma să aibă loc în data de 8 decembrie 2024 în fața Catedralei Mântuirii Neamului. Alte 16 persoane sunt cercetate penal în acest dosar, fiind acuzate de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Printre acestea se numără și Constantin Timofti, un apropiat al lui Horațiu Potra care locuiește în Luduș.

Numele lui Constantin Timofti apare ca parte civilă într-un dosar înregistrat pe 30 septembrie 2022 la judecătoria Luduș, al cărui obiect este „lovirea sau alte violențe”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Inculpați figurează doi bărbați, C.I. și G.I., care au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violenţe. În fapt, s-a reţinut că, în data de 27.04.2021, în jurul orelor 00.50, în timp ce persoana vătămată Constantin Timofti se afla împreună cu fiul său, în vârstă de 10 ani, pe un teren agricol, a fost agresat de inculpaţii C.I. și G.I., lovindu-l în mod repetat cu bâte/pari din lemn, în zona corpului și a membrelor.

Lui Timofti i s-au provocat leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 23-25 de zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal din 27.04.2021 emis de către I.M.L Tg. Mureș. Din declaraţia de martor a soției lui Constantin Timofti, dată în faţa organelor de urmărire penală, a rezultat că în seara de 27.04.2021, în jurul orei 00:00, soțul său a contactat-o telefonic şi i-a spus să vină după el şi după băiatul lor cu mașina pentru că li s-a stricat ATV-ul, iar în timp ce discutau la telefon aceasta a auzit ţipete şi faptul că soţul său a fost atacat de anumite persoane care i-au aplicat lovituri în mod repetat. În faţa instanţei de judecată, martora a arătat că a auzit prin telefon cum soţul său solicită unor persoane să se oprească şi să nu îl mai lovească pentru că îi vede copilul. De asemenea, l-a auzit şi pe copil cum plângea şi le cerea celor care îi atacau tatăl să nu îl mai lovească.

Digi24.ro

Trump amenință cu un atac masiv: „Astăzi Iranul va fi lovit foarte puternic!”

Soția lui Constantin Timofti a mai declarat că l-a auzit pe acesta, cu o voce tot mai stinsă, cum le cerea persoanelor să nu îl mai lovească că îl omoară. Ajunsă la locul incidentului, martora şi-a găsit copilul foarte speriat, iar soţul ei era căzut pe jos, plin de sânge, lovit la cap şi la corp. Fiind audiată în calitate de martor, o femeie a declarat că în seara de 27.04.2021, concubinul său C.I., s-a dus la stâna sa pentru a îngriji animalele, iar după un timp aceasta a observat acolo mai multe faruri de mașini. Când l-a întrebat pe concubinul său ce s-a întâmplat, acesta i-a spus că lângă gardul electric de la stână se afla o persoană pe care a lovit-o cu un corp contondent, respectiv cu o bâtă în zona capului și a membrelor inferioare.

Digisport.ro

Verdict clar în privința lui Dan Petrescu, la 3 luni după ce a anunțat că antrenorul a slăbit 30 kg

Apropiatul lui Horațiu Potra a primit 50.000 euro ca daune morale

În faţa instanţei de judecată, martora a arătat că, fiind injurat de persoana vătămată, inculpatul C.I. l-a lovit cu o nuia cu care se dau oile în strungă. A arătat că de faţă se afla şi coinculpatul G.I. şi că crede că a lovit şi acesta din urmă. Instanța a constatat că persoana vătămată Constantin Timofti s-a constituit parte civilă împotriva inculpaţilor cu suma de 50.000 euro reprezentând daune morale şi suma de 1.000 de lei reprezentând daune materiale. Instanța a menționat că prejudiciul moral nu se probează, ci se constată, fiind supus prezumţiei simple a judecătorului, dedus din cauzalitate, acesta fiind chemat să evalueze datele personale ale celui care aspiră la remedierea situaţiei sale injuste, respectiv componentele personalităţii sale.

Astfel, la stabilirea cuantumului despăgubirilor morale, instanța va reține că, având în vedere și numărul de zile de îngrijiri medicale, este relevantă existența unor suferințe fizice de o intensitate mică, fiind neîndoielnic că fapta inculpaţilor a fost de natură să cauzeze persoanei vătămate prejudicii de ordin moral, constând în suferinţele fizice şi psihice îndurate în perioada necesară vindecării leziunilor, însă întinderea reparaţiei trebuie analizată în concret. În consecinţă, la stabilirea întinderii despăgubirilor morale, instanţa are în vedere faptul că, în mod evident, prin natura lor, leziunile suferi de persoana vătămată în cazul infracţiunii de loviri sau alte violenţe, cuantificate într-un număr de 23-25 zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, astfel cum rezultă din certificatul medico-legal, au cauzat acesteia nu doar suferinţe fizice, inerente acţiunii de lovire, ci şi psihice, ca urmare a şocului suferit de persoana vătămată, determinat de împrejurările în care a fost agresată, fiind evident că a avut nevoie de timp pentru a se vindeca şi pentru a depăşi suferința cauzată.

Față de aceste considerente, instanța a reținut că atingerea adusă integrității fizice a persoanei vătămate constituie o atingere adusă demnității acesteia, apreciind astfel că o despăgubire în cuantum de 50.000 de euro, reprezintă o reparare echitabilă a prejudiciului moral încercat de aceasta, acordarea acestei sume reprezentând o compensare efectivă, dar şi o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de persoana vătămată ca urmare a faptelor a căror victimă a fost. Pe 27 mai 2025, instanța a hotărât ca GI să fie condamnată la 4 ani de închisoare cu executare, iar pe C.I. la 3 ani de închisoare cu suspendare, dar și că cei doi inculpați să îi achite 50.000 euro lui Constantin Timofti, ca daune morale. Constantin Timofti a mai fost protagonistul unui incident neobișnuit, el figurând ca parte vătămată într-un dosar înregistrat la Judecătoria Luduș pe 27 septembrie 2023.

S-a renunțat la urmărirea penală în dosarul incendiului

S-a arătat că prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 19.12.2022 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă. În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că în data de 19.12.2022 la orele 05:56, Poliția orașului Luduș a fost sesizată prin 112 despre un incendiu izbucnit la un imobil situat în Luduș, fiind distrus prin incendiere un autoturism care se afla parcat în garajul situat în curtea imobilului susmenționat. De asemenea a fost afectată de incendiu întreaga clădire în care se aflau amenajate garajul susmenționat și o magazie la parter și o cameră de locuit situată la etaj și mai multe bunuri care se aflau în interior (mobilier, electrocasnice și alte bunuri personale). Partea vătămată Constantin Timofti a estimat valoarea prejudiciului produs la suma de 50.000 de euro, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Judecătorul de camera preliminară a reţinut că în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când constată că nu există interes public în urmărirea faptei. La aprecierea interesului public, se are în vedere în concret conținutul faptei, modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmările produse, atitudinea procesuală a persoanei vătămate şi eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei și la timpul scurs de la data săvârșirii acesteia, atitudinea procesuală a persoanei vătămate, existenţa unei disproporţii vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii.

Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că, în cauză, fapta prezintă o gravitate minimă în raport de conţinutul său, împrejurările în care a fost comisă, urmările produse, recuperarea prejudiciului şi circumstanţele personale ale făptuitorului, care este la primul contact cu legea penală, a recunoscut şi regretat săvârşirea faptei. Pe 8 noiembrie 2023, Judecătoria Luduș a admis cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduş.