CNAS şi Agenţia Medicamentului ies din subordinea Ministerului Sănătăţii. Cine va controla cele două instituţii indispensabile pacienţilor

Ministerul Sănătății ar putea pierde controlul a două instituții foarte importante pentru sistemul sanitar din România în favoarea Parlamentului: Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM).

Două proiecte de lege inițiate de reprezentanți ai PSD și Pro România trec CNAS și ANMDM în subordinea Parlamentului și măresc numărul de sinecuri rezervate unor persoane provenite din mediul politic sau cu conexiuni politice, posturile urmând să aibă salarii echivalente celor de la Curtea de Conturi.

Practic, cele două instituții care trebuie să aplice politicile guvernamentale ies de sub controlul Palatului Victoria și vor da socoteală doar în fața Parlamentului sau a majorității parlamentare de la un moment dat.

CNAS şi Agenţia Medicamentului ies din subordinea Ministerului Sănătăţii. Parlamentul ar putea prelua controlul asupra sistemului sanitar

Fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu (Pro România) și președintele Comisiei de sănătate din Camera Deputaților Florin Buicu (PSD) au semnat cele două proiecte de lege care au fost depuse marți în dezbatere publică. Primul vizează Casa Națională de Asigurări, iar celălalt Agenția Națională a Medicamentului, însă modificările vizează cam aceleași aspecte.

Digi24.ro

Am fost la ambasada Rusiei să văd „Provocarea”, filmul interzis în România. S-a stricat ceva în spațiu? Nu-i nimic, reparăm cu sârmă

Cei doi invocă schimbările repetate ale conducerilor acestor instituții drept cauză a unor politici în domeniilor lor de activitate. Dacă până acum ANMDMR era în subordinea Ministerului Sănătății, iar CNAS în coordonarea sa, în cazul adoptării celor două proiecte, aceste instituții devin autonome, sub control parlamentar. Șefii lor nu vor mai putea fi schimbați prin decizii ale ministrului Sănătății, în cazul șefului ANMDMR, sau ale primului-ministru, pentru CNAS.

În cazul Agenției, conducerea nu va mai fi alcătuită doar din președinte și doi vicepreședinți și un consiliu de administrație care mai avea alți patru membri, desemnați de ministrul Sănătății, ci dintr-un consiliu de administrație alcătuit din nouă persoane, unul numit de președintele României, unul de primul-ministru și șapte de către Parlament. Tot Parlamentul desemnează președintele și cei doi vicepreședinți. Mandatul consiliului de administrație este prelungit de la 4 la 9 ani.

Este menținută limita maximă de personal la 500 de angajați, însă ponderea celor numiți politic va crește nu doar din cauza extinderii consiliului de administrație și a numirilor făcute de Parlament, ci și pentru că membrii CA își pot aduce proprii lor oameni în cadrul instituției.

”În subordinea președintelui, vicepreședinților și membrilor consiliului de administrație se organizează și funcționează câte un cabinet, care se încadrează cu personal contractual”, se arată la articolul 7, alineatul 8 al proiectului de lege referitor la ANMDMR.

Digisport.ro

Ce surpriză! Despărțiți de mai bine de 16 ani, cei doi au apărut din nou împreună: "Am primit multe telefoane!"

Intenția de politizare este clară și  din condițiile de eligibilitate ale celor care vor fi membri ai consiliului de administrație: să fie absolvenți de învățământ superior medical sau farmaceutic, economico-financiar sau juridic, cu o pregătire și experiență de 10 ani. Cumularea anilor de pregătire din facultate cu cei de experiență va permite accesul în consiliu, de exemplu, al unui medic tânăr, cu 6 ani de facultate și, în funcție de specializare, proaspăt absolvent de rezidențiat.

Ministrul Sănătății redus la rolul de ”gură cască”

Modificări substanțiale sunt prevăzute și în proiectul privind funcționarea CNAS. În momentul de față, CNAS are un consiliu de administrație din 7 membri, numiți pe o perioadă de 4 ani: trei numiți de premier, unul de președinte, unul de confederațiile patronale, unul de confederațiile sindicale și unul  numit tot de către premier, la propunerea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.

Ei pot fi revocați din funcție de către cei care i-au  numit, iar președintele și vicepreședintele au rang de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat. Doar aceștia primesc salarii de la CNAS, restul membrilor CA primind o indemnizație lunară de 1% din indemnizația președintelui Casei, cu condiția să participe la ședințe.

Proiectul inițiat de către PSD și Pro România mărește mandatul de la 4 la 9 ani, precum și numărul membrilor consiliului de administrație de la 7 la 15, toți plătiți la nivelul salariilor de la Curtea de Conturi, și mai apare un post de vicepreședinte. Ca și în cazul ANMDMR, își pot înființa fiecare cabinete proprii, cu angajați selectați de ei. Este introdusă aceeași condiție a minim 10 ani cumulați de pregătire și experiență.

Toți membrii CA sunt numiți de către Parlament, la propunerea comisiilor de sănătate. Ministrul Sănătății este redus la rolul de ”gură cască” ocazional, fără să aibă niciun cuvânt de spus în deciziile consiliului. ”Ministrul Sănătății poate fi invitat și fără a avea drept de vot la ședințele la care participă”, se arată în articolul 288, alineatul 6 al proiectului de lege. Legea în vigoare stipulează că ministrul, chiar dacă nu are drept de vot, este invitat permanent și prezidează ședințele CA.

Florin Buicu: ”Vor fi toate partidele reprezentante, trebuie să existe o tranparentizare a cheltuielilor”

Contactat de FANATIK, deputatul Florin Buicu a afirmat că inițiativele sunt justificate din mai multe puncte de vedere. El a argumentat că intrarea CNAS și ANMDM sub control parlamentar ar duce la o situația similară în care alte autorități de reglementare și control dau socoteală pentru activitatea lor în fața Legislativului, precum ANCOM sau ANRE.

În plus, el a invocat faptul că, în cazul în care CNSAS devine instituție autonomă, bugetul Casei va fi aprobat înaintea bugetului de stat, situație în care Ministerul de Finanțe nu va mai putea să întârzie unele plăți la sfârșit de trimestru pentru ca cifrele legate de deficitul bugetar sau alți indicatori macroeconomice ”să dea bine”.

În al doilea rând, președintele Comisiei de sănătate din Cameră crede că scoaterea acestor instituții de sub controlul Ministerului Sănătății va crea disfuncționalități în sistemul sanitar. ”De exemplu, CNAS decontează servicii medicale, dar tot ministerul poate reglementa nivelul decontărilor. Nu se pune problema ca CNAS să nu pună în aplicare legislația”, a afirmat Florin Buicu.

El justifică și schimbarea modalității de desemnare a membrilor consiliilor de administrație prin faptul că Parlamentul are legitimitatea conferită de votul direct al cetățenilor.

”La înființarea Casei, conceptul a fost ca în consiliu să fie reprezentați asigurații. Între timp, au ajuns să aibă reprezentanți patronatele și sindicatele, nu populația. Patronatele și sindicatele au și ele interese proprii. În schimb, Parlamentul este, până la urmă, rezultatul votului populației”, a declarat deputatul.

Cât privește extinderea numărului de membri ai CA, Buicu a arătat că numărul poate fi modificat în timpul dezbaterilor parlamentare, dar ideea a fost ca fiecare membru să aibă în ccoordonare o direcție din cadrul instituției, motiv pentru care sunt necesare cabinetele separate cu aparatul de lucru aferent.  Acest lucru nu ar duce automat la creșterea cheltuielilor putând fi făcută o reorganizare a aparatului de lucru deja existent.

În ce privește posibilitatea politizării, Florin Buicu susține că oricum există un nivel de politizare și acum în condițiile în care șefii instituțiilor sunt numiți de Guvern, numai că pe viitor numirile politice nu se vor mai face exclusiv de către partidul aflat la guvernare.

”Oricum este o chestie politică și acum pentru că numirile le face ministru sau premierul, la propunerea ministrului. Numai că acum vor fi toate partidele pentru că trebuie să existe o transparentizare a cheltuielilor publice”, a declarat Florin Buicu.