Coaliția ia în calcul compensarea parțială a ratelor bancare pentru populație. „E o măsură anti-economică”

În contextul majorării dobânzilor și creșterii ratelor pe care românii le au de achitat la bănci, în interiorul coaliției a fost ridicată posibilitatea ca Guvernul să compenseze parțial ratele bancare ale populației.

Compensarea ratelor bancare ale românilor

La începutul acestei săptămâni BNR a anunțat majorarea cu 0,25 de puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară ce a ajuns la 7% pe an, ceea ce va antrena o creștere a ratelor la bancă ale românilor ce sunt calculate în funcție de ROBOR. Mai mult, de la începutul acestui românii care au credite cu dobânzi calculate în funcție de indicele IRCC au de plătit dobânzi cu 40% mai mari.

Acest indice reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă ale tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară, iar dobânzile se calculează în funcție de indicele anunțat cu două semestre în urmă. În condițiile în care în ultimele luni indicele ROBOR s-a stabilizat în jurul valorii de 8%, la care se adaugă marja băncii de 2-2,5%, mii de români și-au mutat creditele pe dobânzi calculate în funcție de indicele IRCC. Asta pentru că în luna mai a anului 2019, IRCC trimestrial a avut o valoare de 2,36%, iar după șase trimestre cu fluctuații minore, în trimestrul al treilea din 2020 IRCC a scăzut până la 1,88%, pentru a ajunge în trimestrul al doilea din 2021 la minimul absolut de 1,08%.

Lucrurile s-au schimbat însă anul trecut, BNR anunțând la finalul lunii decembrie un nou indice de 5,71%, care cu marjele practicate de bănci duce dobânzile totale la 9% și pentru creditele calculate în funcție de acest indice. La finalul semestrului III al anului trecut circa 450.000 de români aveau credite calculate în funcție de acest indice. Calculele arată că în această situație, rata la un credit de 500.000 de lei pe o durată de 30 de ani crește de la 2.250 de lei la aproape 3.700 de lei, față de luna ianuarie a anului 2022.

Digi24.ro

GALERIE FOTO „Am 61 de ani, dar am corpul unui bărbat de 38”. Dave explică cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire

În contextul în care inflația continuă să se mențină la valori ridicate, chiar dacă în luna decembrie s-a înregistrat o ușoară scădere cu 0,4% față de luna anterioară, coaliția de guvernare a luat în discuție posibilitatea ca autoritățile să compenseze parțial ratele pe care românii le au de plătit.

Ministrul muncii, Marius Budăi a precizat că în cadrul coaliției de guvernământ s-au purtat discuții cu privire la un sistem compensație pentru românii cu credite la bancă. „Se analizează în coaliţie şi se va veni cu un răspuns. Atât timp cât fac parte din Executiv, eu nu pot să vin cu ipoteze, trebuie să venim cu măsuri, să le implementăm”, a spus ministrul PSD. Și deputatul PSD, Marius Ostaficiuc, a precizat că este nevoie de o astfel de măsură de protecție socială, fiind indicat modelul pe care l-a urmat Spania, unde profiturile excesive ale băncilor au fost suprataxate. „Aşa cum s-au găsit soluţii pentru a compensa la pompă preţul motorinei şi al benzinei, sper să găsim o variantă în aşa fel încât să stabilizăm cel puţin acest IRCC care se pare că a luat-o razna”, a precizat deputatul PSD.

Pe de altă parte oficialii BNR sunt de părere că ratele creditelor au ajuns la valori maxime, cel puțin pentru cei cu ROBOR, BNR fiind încrezătoare că până la finalul anului se va ajunge la o inflație de o singură cifră.

„Cei cu Robor, ei probabil chiar au trecut de maximum, pentru că ați văzut, Roborul a trecut în cursul anului trecut de 8%, acum este cumva stabilizat în jurul valorii de 7,5 – variaţiile probabil vor fi mici în jurul acestei valori, deci ei au trecut din nivelul maxim al ratelor.

Digisport.ro

Surpriză! A câștigat Roland Garros și Wimbledon, a fost numărul 1 mondial, iar acum și-a anunțat retragerea: ”Rămas-bun”

Cei cu IRCC, IRCC este un indicator care are cumva un decalaj de şase luni, în consecință, va rămâne, chiar va crește ușor față de nivelul actual în trimestrul al doilea, dar dacă scenariul nostru se va adeveri, în partea a doua a anului va intra și el pe o ușoară scădere, deci suntem cumva la un maximum al acestor rate în acestă perioadă”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, la Radio România Actualități.

„O măsură anti-economică”

Chiar dacă românii care au credite la bancă nu poartă vreo vină pentru creșterea ratelor, economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) este de părere că o astfel de decizie nu doar că „pune paie pe focul inflației”, dar ea alterează comportamentul economic al persoanelor, rezultând o stare de hazard moral în care oamenii sunt încurajați să consume pe credit.

„Evident, o mare eroare. În primul rând, pentru că Guvernul nu are bani să își plătească propriile rate, fiind pe deficit și datorie de multă vreme, refinanțând și rostogolind permanent datorii pentru care nu are resursele necesare să le dea înapoi fără să împrumute alți bani.

În al doilea rând, nu poți face asta fără să alterezi comportamentul economic al celor din piață. Adică, hazard moral. Cel împrumutat, dacă știe că este exonerat de plata ratelor, va avea o iraționalitate și mai mare legată de viața pe credit, adică pe resurse pe care nu le are dar speră cu tărie că le va avea în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. Guvernul ar trebui să îi premieze pe cei care știu să se limiteze la câte resurse au la dispoziție, care economisesc și care investesc și nu invers”, susține acesta, subliniind că măsura are și un caracter discriminatoriu în condițiile în care românii fără credite, care economisesc „sunt penalizați pentru ca din taxele lor să fie plătite ratele la bancă ale celor care se comportă taman pe dos”.

„Cea mai mare problemă cu o astfel de idee este că este antieconomică. Bulversează comportamentul oamenilor la fel cum o face și dobânda real negativă, adică banca te premiază când iei împrumut. E o bizarerie, să ai dobândă zero, dobândă negativă când apar credite în piață. La fel nu e normal ca altcineva să-ți plătească ratele la bancă. Astea schimbă comportamentul, pentru că în loc să ducem o viață pe economisire ducem una de consum pe credit”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Un alt motiv care ar putea sta în spatele unei decizii de compensare a ratelor românilor este efectul sistemic pe care scumpirea creditelor îl are asupra sectorului construcțiilor, acolo unde analiștii se așteaptă ca anul 2023 să fie unul mult mai dificil în condițiile în care tot mai puțini români își permit să ia un credit imobiliar. Deja analiștii din piața imobiliară subliniază că deși în anul 2022 s-au vândut cu 1.000 de apartamente mai mult decât în anul 2021, în acest an prețurile la proprietăți nu vor mai crește din lipsă de cumpărători.

Profesorul Cristian Păun este însă de părere că piața imobiliară nu va înregistra o scădere puternică, care să afecteze sistemic întreaga economie în condițiile în care investițiile în imobiliare sunt favorizate în perioadele de inflație, fiind una din puținele investiții în care oamenii își pot pune la adăpost economiile.

„Sectorul imobiliar nu are de suferit în condiții de inflație, dimpotrivă, inflația te determină să renunți cât mai rapid la deținerile monetare. Adică, deținerile de bani lichizi, fie că vorbim de euro, lei sau dolari, inflația este mare pe oricare dintre aceste monede și ar fi o idee foarte proastă să stea în portofoliul lui cu astfel de dețineri monetare. Chiar dacă rata dobânzii a mai crescut, ea este real negativă la depozite și atunci sectorul imobiliar rămâne în continuare interesant și important în condiții inflaționiste, pentru că este un loc unde poți să îți adăpostești economiile temporar având în vedere că imobiliarele, ca și aurul, se bazează pe teren, teren care este limitat ca suprafață și nici nu poate fi multiplicat în cantități colosale într-o perioadă scurtă de timp.

În perioade de inflație cu toții căutăm să parcăm aceste lichidități pe care le deținem în acele active care sunt rare și care au șanse foarte reduse de a fi multiplicate foarte rapid și foarte mult. De asta imobiliarele, în ciuda previziunilor pe care le aduc unii și alții, rămân acolo în portofoliul multora”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Păun.

Mai mult, economistul este de părere că este necesară o reorientare a activității de creditare a băncilor, dinspre creditele de consum spre creditele de investiții, aceasta fiind una din problemele structurale ale economiei românești.

„Evident că scumpirea creditului și scumpirea accesului al finanțare va genera o limitare a celor care își pot cumpăra o casă pe credit, dar din punctul meu de vedere și aici e o discuție importantă, pentru că sunt de părere că în perioada următoare sistemul bancar românesc ar trebui să se maturizeze puțin mai mult și să înceapă să-și mute atenția dinspre finanțarea consumului spre finanțarea investițiilor, mai ales a investițiilor în producția de bunuri.

Pentru că de fapt asta vedem astăzi, o economie foarte dependentă de consum pe care producția internă nu poate să-l acopere și atunci întotdeauna eșuăm în deficit comercial și în inflație. Noi suntem inflaționiști și în condiții normale pentru că nu producem suficient față de cât de mult dorim să consumăm, iar o lege economică de bază ne spune că înainte de a fi consumat a ceva trebuie să fi producător de ceva ca să ai resursele cu care să consumi ulterior”, a mai precizat Cristian Păun pentru FANATIK.