Coincidența stranie dintre Nicolae Ceaușescu și Marea Unire, sărbătorită de Ziua Națională a României

Ziua Națională a României aduce o coincidență bizară legată de Nicolae Ceaușescu și Marea Unire. FANATIK îți spune cum au sfârșit părinții Marii Uniri, dar și care este legătura dintre fostul șef de stat al Republicii Socialiste România și evenimentul sărbătorit pe 1 decembrie.

Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 şi 1989, pe 23 august. Abia din 1990 s-a stabilit ziua de 1 decembrie, o zi care marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Nicolae Ceauşescu preia în 1965 conducerea Partidului Comunist Român (atunci se numea Partidul Muncitoresc Român), ca urmare a morţii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Există o legătură stranie între ”tovarășul” care a condus țara noastră și momentul pe care-l sărbătorim în fiecare an în prima zi din decembrie.

Ceaușescu, născut în același an cu Marea Unire

Nicolae Ceaușescu s-a născut pe 26 ianuarie 1918 – în acelaşi an cu Marea Unire şi la două zile după data Micii Uniri.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Fostul dictator s-a născut în comuna Scorniceşti, judeţul Olt. A fost al treilea copil dintr-o familie numeroasă a soţilor Andruţă şi Alexandrina Ceauşescu.

Ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu a intrat brusc în atenţia opiniei publice în 1968, când acesta împlinea 50 de ani. Cu o lună mai devreme, în 9 decembrie 1967, el devenea şi preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în locul lui Chivu Stoica, care fusese forţat să demisioneze.

Titlul ”Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a împlinit 50 de ani” era regăsit într-un material din ”Scânteia” publicat pe 26 ianuarie 1968.

Destinul a făcut ca Ceaușescu să se nască în anul în care s-a înfăptuit Marea Unire și să moară de Crăciun la vârsta de 71 de ani, în 25 decembrie 1989, după ce a fost executat la Târgovişte.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Părinții Marii Uniri au sfârșit în temnițele comuniste

Cum i-a răsplătit țara pe liderii politici care simbolizau Marea Unire? I-a pedepsit! Au fost arestați și condamnați, uneori fără proces. Au făcut ani grei de pușcărie, au fost torturați și cei mai mulți dintre ei au murit în închisori.

O parte dintre artizanii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 au avut parte de un sfârşit cumplit, fiind chinuiți de regimul comunist.

Pe pagina de Facebook „Generaţia Unirii“ au fost postate o serie de informaţii cu privire la poveștile tragice ale unor patrioţi care au contribuit la reîntregirea României.

”Poze cu pușcăriași? NU , sunt artizanii Unirii din 1918. Au sfârșit în închisorile comuniste,” așa începe mesajul de pe pagina de facebook.

”Foto 1 Ion Nistor, istoric și militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naționale de la Cernăuți, care a hotărât unirea Basarabiei cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”.Arestat la 5/6 mai 1950, în așa-zisa „noapte a demnitarilor”, a fost internat la închisoarea Sighet pe timp de 24 luni, încadrat ulterior prin Decizia M.A.I. nr.334/1951; pedeapsă i-a fost majorată cu 60 luni

Foto 2 Iuliu Hossu , a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. A murit la la Mănăstirea Căldărușani unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieți

Foto 3 Iuliu Maniu s-a numărat între organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României. În cuvântarea pe care a ținut-o cu ocazia Adunării naționale de la Alba Iulia, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității noastre naționale ca la un triumf al libertății românești”.S-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet, în vârstă de 80 de ani, cadavrul său fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor,” scrie în postare.

Lista celor care au fost persecutați e lungă și include oameni precum: Ion Mihalache (după 16 ani de detenție, moare la vârsta de 81 de ani), Ioan Lupaș, George Grigorovici (a murit în închisoarea Văcărești la 18 iulie 1950), Pantelimon Halippa (condamnat la 25 ani muncă silnică), Ilie Lazăr (condamnat la 12 ani), Gheorghe I. Brătianu, Daniel Ciugureanu sau Sever Bocu (a murit în închisoare).

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat într-un discurs că “trecutul nostru este unul al contrastelor”. “Avem, pe de o parte, momente remarcabile, figuri emblematice, care au jucat un rol fundamental în modernizarea şi transformarea României, iar, pe de altă parte, avem o moştenire grea şi dureroasă, reprezentată de anii grei ai dictaturii.”.

Cum se sărbătorea ziua națională pe vremea lui Nicolae Ceaușescu

Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, Ziua Naţională a României s-a sărbătorit pe 23 august. Această zi era cunoscută în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă, motiv pentru care se organizau activităţi în onoarea lui Nicolae Ceauşescu.

Şoimi ai patriei, pionieri şi muncitori îmbrăcaţi de sărbătoare defilau pe 23 august în cinstea partidului şi a conducătorului iubit. Oamenii erau luaţi din fabrici, împărţiţi în grupuri şi aliniaţi pentru paradă.

Cântecele patriotice şi lozincile în care erau lăudați Nicolae şi Elena Ceauşescu răsunau toată ziua în oraşele ţării. Erau organizate parade fastuoase, materiale de propagandă, demonstraţii ale oamenilor muncii, cântece pioniereşti sau marşuri militare.

Tovarăşul Ceaușescu şi soţia, Elena, urmăreau totul din tribune. Stadionul 23 august se umplea de oameni în marea zi de sărbătoare.

Activităţile dedicate zilei în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite s-au transformat într-un omagiu adus conducătorului  Nicolae Ceauşescu.

Când a devenit 1 decembrie Ziua Națională a României

Ziua Naţională a României este sărbătorită în prezent pe 1 decembrie. Prima zi din ultima lună a anului marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

Alegerea acestei zile face trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.

În 2020 se împlinesc 30 de ani de când 1 decembrie a devenit Ziua Națională a României.