Dacă eram obișnuiți să mâncăm colivă într-un cadru trist, la pomeni sau parastase organizate de creștini pentru sufletele celor dragi, acum preparatul a devenit un desert sofisticat. Îl vedem în meniurile restaurantelor de lux, la prețuri surprinzătoare.
Au apus vremurile în care coliva era oferită gratis la pomeni și parastase. Bineînțeles, acest lucru se întâmplă în continuare, dar preparatul tradițional este, mai nou, inclus în meniurile restaurantelor de lux.
Și nu este servit oricum, ci ca un desert de top. Într-un restaurant exclusivist situat în Brașov, sub Tâmpa, coliva este servită într-un pahar sofisticat, cu o bomboană fondantă la interior.
Pentru asta, clienții trebuie să scoată din buzunar nu mai puțin de 22 de lei. Managerii localului susțin că, deși prețul este unul piperat, preparatul se bucură de un real succes, fiind adesea comandat de clienți, conform click.ro.
Se poate spune că cei care aleg să aibă la desert colivă cu bomboane fondante au gusturi fine. Căci, acesta era și dulcele preferat al Elenei Ceaușescu, soția fostul dictator al României, Nicolae Ceaușescu.
Suzana Andreiaș, menajera familiei, a dezvăluit într-un interviu faptul că Elena Ceaușescu i-a oferit indicații clare despre cum ar trebui să facă preparatul. „Mi-a spus să-l spăl în nouă ape şi să-l pun la fiert cu apa cât să nu treacă peste arpacaş. ‘După două-trei clocote, să-i iei spuma aia de deasupra. Când vezi că s-a umflat grâul, îi pui un capac şi o cârpă deasupra. El înfloreşte. Dacă vezi că are prea multă zeamă, îl mai dai să mai fiarbă un pic, la un foc mai mic sau cu o tablă dedesubt’.
Mi-a spus apoi cum să toc nuca. Ştiam eu că nuca se bagă la cuptor, înainte. Cuptorul îi dădea un gust de alune. Mi-a arătat de la A până la Z. Cum să pun nucă, lămâie, rom, zahăr, vanilie, cum s-o ornez cu ciocolată deasupra, cu bomboane fondante, mi-a explicat tot”, a dezvăluit femeia, pentru historia.ro.
Coliva a fost, de altfel, gătită și în alte moduri. În urmă cu câteva luni, atunci când trendul cu ciocolata Dubai a explodat, doi antreprenori români din Scoția au inventat ciocoliva, o variantă autentică al preparatului exclusivist.
Dacă ne întoarcem la coliva de 22 de lei servită în Brașov, aceasta este gătită după o rețetă specială. Astfel, ingredientele necesare sunt: Arpacaș, apă, zahăr, sare, nucă prăjită mărunțită grosier, coajă de lămâie, vanilie (sub formă de păstaie, esență sau zahăr vanilat), esență de rom și, ca element surpriză, bomboana fondantă cu nucă din colivă.
Arpacașul se curăță sub un flux de apă rece, până când apa devine clară. Se adaugă într-o oală cu suficientă apă și un strop de sare. Este important să gătești la foc mic și să amesteci constant pentru a evita ca preparatul să se lipească de fundul vasului.
Când arpacașul este aproape fiert și începe să devină mai moale, se adaugă zahărul. Se continuă fierberea până când amestecul devine mai dens, iar bobul de arpacaș este bine fiert și are o textură moale. După fierbere, coliva trebuie lăsată să se răcească complet, un pas important pentru a obține o consistență ideală.
Se îndepărtează stratul de crustă de la suprafață, iar compoziția se amestecă temeinic, adăugându-se coajă de lămâie rasă, vanilie, esență de rom și nucă prăjită. Aceste arome dau colivei gustul distinctiv.
După ce compoziția este bine omogenizată, coliva se așază în vasul corespunzător și se decorează cu nucă. În mijlocul colivei se plasează o bomboană fondantă, adăugând astfel un detaliu unic.
Coliva a fost introdusă în tradiția Bisericii după minunea săvârșită de Sfântul Teodor Tiron, la 50 de ani de la moartea sa, în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363). Împăratul a poruncit guvernatorului din Constantinopol să stropească alimentele din piețe cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare, pentru a-i umili pe creștini.
Sfântul Teodor i s-a arătat în vis Arhiepiscopului Eudoxie și i-a spus să îi avertizeze pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci să consume grâu fiert cu miere (colivă). Inițial, coliva a fost folosită ca hrană, iar mai târziu a fost asociată cu ritualurile pentru cinstirea celor decedați, având rădăcini în tradițiile păgâne din acele vremuri.
Grâul fiert din care se face coliva simbolizează corpul celui mort, întrucât era considerat principala sursă de hrană a oamenilor. De asemenea, coliva reprezintă o manifestare tangibilă a credinței noastre în nemurire și înviere, notează crestinortodox.ro.