Comasarea alegerilor, posibilă într-o singură variantă. Soluția este ignorată de PNL din considerente electorale

În 2024, românii vor avea un an electoral foarte încărcat cu nu mai puțin de patru tipuri de alegeri: locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare. PNL vrea să reducă la trei numărul alegerilor comasând două dintre ele. Numai că varianta propusă de liberali – comasarea localelor cu parlamentarele – este cea mai puțin fezabilă dintre toate, însă, „întâmplător”, cea mai convenabilă pentru ei din motive electorale.

Modalități de comasare a alegerilor

Teoretic, numărul variantelor de comasare este foarte mare, practic sunt foarte puține. În primul rând, regulile Uniunii Europene impun țărilor membre să nu organizeze alegerile europarlamentare concomitent cu vreun alt tip de scrutin pentru a evita contaminarea discuțiilor privind viitorul UE cu tematici care țin de politica internă a statelor membre. În 2019, România a ocolit parțial această interdicție prin faptul că președintele Iohannis a convocat referendumul pe teme legate de justiție concomitent cu scrutinul europarlamentare, însă interdicția UE nu viza explicit această situație.

PNL a stabilit un grup de lucru care să analizeze în ce măsură este posibilă organizarea concomitentă a localelor cu parlamentarele. „Într-o proporţie majoritară, cetăţenii îşi doresc comasarea sau mai bine zis, reducerea numărului de alegeri. Dacă ne uităm la anul viitor, vom vedea că există patru runde de alegeri. Din experienţa a ceea ce s-a petrecut de-a lungul anilor, cu tot ceea ce înseamnă campania electorală şi alegerile propriu-zise, putem să desluşim cât se poate de simplu că, practic, activitatea concretă guvernamentală, administrativă şi locală şi centrală va fi ocupată cu desfăşurarea acestui număr foarte mare de alegeri”, a justificat președintele PNL Nicolae Ciucă această decizie.

În mod normal, grupul de lucru din PNL ar trebui să ajungă rapid la o concluzie, anume că nu se poate. Toate informațiile care-i pot edifica se află în Decizia 51/2012 a Curții Constituționale prin care a fost blocată precedenta tentativă de comasare de acest tip, cea a PDL din 2012. În primul rând, eventuala comasare se poate face doar prin prelungirea mandatelor aleșilor locali, întrucât mandatul parlamentarilor nu poate fi scurtat.

Digi24.ro

VIDEO Vladimir Putin atacă UE din cauza sancțiunilor impuse Rusiei: „Occidentalii, idioți. Scuzați-mă!”

Pe de altă parte, nici prelungirea mandatului autorităților administrației publice locale nu este ușor de făcut întrucât legea o permite doar în caz de „război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.” Acest lucru a avut loc în 2020 când localele nu au mai avut loc în luna iunie, ci în septembrie, însă justificarea a fost pandemia de Covid-19, care nu ar mai putea fi invocată în acest caz.

Obiecțiile CCR din 2012

Prin decizia menționată, CCR a mai avut și alte obiecții privind comasarea celor două tipuri de scrutin. „Această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă – exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne”, statua Curtea în 2012.

Digisport.ro

”Putin a început Al Patrulea Război Mondial”. Exilat din Rusia, nu s-a ferit de cuvinte: ”Asta implică și România”

De asemenea, judecătorii CCR au reclamat faptul că organizarea concomitentă a celor două tipuri de alegeri ar reprezenta o limitare a dreptului de a fi ales întrucât candidații ar trebui să opteze între o candidatură la nivel local și una pentru Parlament, lucru pe care nu sunt nevoiți să-l facă atâta vreme cât alegerile se desfășoară succesiv, nu simultan. Ținând seama de conținutul Deciziei 51/2012 este greu de înțeles de ce comasarea ar fi constituțională în 2024, deși nu a fost în urmă cu 12 ani.

Soluția cea mai ușoară, ignorată de PNL

Ar rămâne comasarea alegerilor prezidențiale cu alt tip de scrutin. Cea mai logică variantă, dar ignorată de PNL, ar fi tandemul prezidențiale – parlamentare. Astfel, în 1992, 1996, 2000 și 2004 românii au votat simultan pentru Parlament și în turul I al scrutinului prezidențial. Cu doar trei buletine de vot, românii nu au avut probleme să voteze și nimănui nu i s-a năzărit că ar fi neconstituțional acest aranjament. Practic, soluția cea mai ușoară de comasare nu este luată în calcul de liberali, deși există o tradiție deja în această chestiune.

Teoretic, ar fi posibilă comasarea localelor cu prezidențialele, însă nu există precedent pentru această situație. În 2014 și 2019 alegerile prezidențiale s-au desfășurat cu mai bine de o lună înainte ca președintele să preia mandatul, fără să existe o opoziție la această măsură mai ales că devansarea scrutinului nu a afectat durata mandatului președintelui în exercițiu. Însă în cazul comasării cu localele, președintele ales și-ar ocupa funcția după trei luni de la victoria la urne. De asemenea, ar fi dificil de justificat amestecul temelor privind administrația locală cu competiția pentru funcția supremă în stat.

Strania omisiune a comasării parlamentarelor cu prezidențialele din planurile PNL nu este tocmai dezinteresată. La alegerile locale, primarii în funcție sunt direct interesați să se implice cât mai mult în campania electorală întrucât mandatele lor sunt în joc. Dacă alegerile sunt decalate, primarii sunt mai puțin interesați să tragă în folosul candidaților pentru un post de parlamentar. Din acest motiv, avantajate sunt partidele mari – PSD și PNL – care au structuri solide la nivel local, în timp ce ar avea de suferit partidele mai mici care au un număr redus de aleși locali, precum USR, AUR, partidele formate în urma disidențelor lui Ludovic Orban sau Dacian Cioloș.

În plus, comasarea alegerilor prezidențiale cu cele parlamentare ar fi avantajoasă pentru partid care are un candidat pentru funcția supremă de tip locomotivă, care să se bucure de o popularitate suficient de mare încât să o poată transfera asupra partidului. În caz contrar, succesul candidatului la prezidențiale ar fi condiționat de forța partidului care-l susține.