Cât de mult depinde România de Ucraina și Rusia. Comerțul cu Kievul se intensifică, cel cu Moscova se bazează pe gaze

În mod tradițional, România s-a ferit să depindă prea mult economic de Rusia, schimburile comerciale fiind multă vreme foarte reduse, iar sancțiunile din ultimii ani le-au afectat și mai mult.

Există însă o constantă în relațiile bilaterale, anume importurile masive de gaze din Rusia, ceea ce a făcut ca soldul comerciale să fie în defavoarea României.

România importă mai mult decât exportă și din Ucraina, însă această situație a apărut relativ recent, după ce țara vecină a pierdut Crimeea și a izbucnit războiul din Donețk și Lugansk.

Ucraina exportă mai mult decât importă din România

Evoluția comerțului dintre România și Ucraina este cumva paradoxală, întrucât abia în 2021 s-a ajuns la un volum similar celui din urmă cu un deceniu. Între timp, balanța comercială s-a înclinat în favoarea Ucrainei, deși în anii care au precedat Euromaidanul și anexarea provinciei Crimeea, România exporta în Ucraina mai mult decât importa.

Digi24.ro

Românca al cărei nume este gravat pe mașinile Tesla se luptă acum cu Elon Musk. Bolnavă de cancer, își dorește doar scuze

După scăderea accentuată a schimburilor comerciale din perioada 2014-2015, comerțul cu Ucraina a reînceput să crească fiind stimulat în ultimii ani și de Acrodul de Asociere UE – Ucraina care a intrat în vigoare din 2017.

În anul 2011, valoarea schimburilor comerciale dintre România și Ucraina era de 2,2 miliarde de dolari, cu un sold de 33,3 milioane în favoarea României, acesta fiind anul de vârf al comerțului dintre cele două țări. În 2014, când Crimeea a fost anexată de Rusia și a izbucnit războiul cu separatiștii din Donbass, schimburile s-au redus la numai 1,4 miliarde de dolari pentru ca, un mai târziu, să ajungă la un minim de 966.000.000 dolari.

Ulterior, comerțul s-a intensificat treptat ajungând la 1,5 miliarde euro la sfârșitul anului 2020 și la 1,869 miliarde de euro la sfârșitul lunii noiembrie 2021, ceea ce reprezintă un nivel similar schimburilor de acum un deceniu.

Este de remarcat faptul că, în relația cu Ucraina, România a ajuns de la stadiul de exportator net la cel de importator. Vârful excedentului  comercial cu Ucraina a fost atins în 2013, cu un plus al exporturilor de 678.000.000 dolari, iar cel al deficitului balanței comerciale s-a înregistrat în 2018 când România a înregistrat un minus de 368.000.000 dolari.

Digisport.ro

"S-a terminat!" Presa catalană nu a avut milă de Istvan Kovacs. Cuvinte greu de digerat pentru centralul român

Cum  poate fi recuperat deficitul comercial

Într-un îndrumar elaborat în 2019 de către Ministerul Economiei pentru companiile dispuse să facă afaceri cu Ucraina, au fost indicate câteva sectoare care ar putea reduce deficitul în relația cu Ucraina. Este vorba de exportul mașinilor agricole într-o țară subechipată din acest  punct de vedere și cu utilaje depășite, echipamentelor medicale și a echipamentelor pentru exploatare gazelor și petrolului, în condițiile în care ucrainenii investesc mult în atingerea unui nivel de securitate energetică.

Era bineînțeles menționată și nevoia Ucrainei în ce privește achizițiile de armament, precum și de echipamente de siguranță și securitate precum cititori de documente, cititori biometrici, detectori de explozibili și droguri, echipamente de stingere a incendiilor, camere de supraveghere video avansate cu capacități de analiză video.

Într-o întâlnire care a avut loc pe 15 februarie între Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie din România, și omologul său ucrainean, Ghenadi Cijikov s-a discutat despre posibilitatea unor noi modalități de colaborare.

„Vom organiza la București, anul acesta, un Forum Economic România-Ucraina, iar, în paralel vom intensifica acțiunile de lobby la nivel guvernamental, în scopul demarării unor proiecte mari de infrastructură. Nu trebuie uitat faptul că acordul de asociere între Uniunea Europeană și Ucraina a intrat în vigoare în luna septembrie 2017, reprezentând o etapă majoră în relațiile bilaterale, oferind noi oportunități economice ambelor părți”, spunea Mihai Daraban, potrivit unui comunicat al CCIR.

La finele anului trecut, în România activau un număr de 1090 companii ucrainene, cu o valoare totală a capitalului social subscris de 98,44 milioane de euro.

Piața rusească a devenit cu greu atractivă pentru români

Relațiile comerciale ale României cu Rusia au câteva caracteristici clare. Schimburile au fost relative reduse și au crescut cu greu din 2000 încoace, iar încordarea relațiilor Moscovei cu Occidentul s-a reflectat în noi scăderi ale acestor schimburi.

În mod constant, balanța comercială a fost în favoarea Rusiei din cauza importurilor de gaze naturale, însă dependența de gazul rusesc este o problemă pentru întreaga Uniune Europeană, unde multe state sunt într-o dependente de importurile din Rusia chiar într-o măsură mai mare decât România.

După 1989, România a fost interesată doar de gazele din Rusia, lucru arătat de faptul că, în 2000, dintre toate țările care fac acum parte din Uniunea Europeană, ocupa locul 16 la importuri, cu 654.000.000 dolari, și locul 23 la exporturi – 123.000.000 dolari, depășind la acest capitol doar Cipru, Luxemburg și Malta.

Potrivit unui studiu din  2010 al inforusia.ro, „cauzele participării mai slabe a României în comerțul cu Rusia își au rădăcini încă din perioada socialismului, căci România era mai puțin integrată în sistemul economic al URSS decât alte țări ale Tratatului de la Varșovia.”

În deceniul care a urmat, volumul comerțului dintre Rusia și România s-a intensificat astfel că în 2010 exporturile au valorat un 1,096 miliarde dolari, iar importurile 2,701 miliarde. Creșterea a fost una spectaculoasă în condițiile în care relațiile diplomatice ruso-române din acea vreme nu erau foarte cordiale. Totuși, 80% din importurile României erau reprezentate produse energetice.

Impactul sancțiunilor asupra comerțului cu Rusia

Trendul puternic ascendent al schimburilor a fost curmat de războiul din Ucraina și sancțiunile subsecvente la care au fost supuși oamenii de afaceri din Rusia. O statistică a ambasadei Rusiei la București arată exporturile românești au scăzut de la 1,949 miliarde de dolari în 2014 – anul de vârf, la 1,102 miliarde în 2015. Pentru importuri scăderea a fost de la 4,998 miliarde la 3,309 miliarde dolari. Per ansamblu, valoarea schimburilor comerciale s-a redus cu o treime într-un singur an.

Scăderea a fost compensată parțial de creșterile din anul 2017 și 2018 însă apoi volumul schimburilor a scăzut din nou. De remarcat este faptul că exporturile românești au scăzut considerabil, pe când importurile din Rusia au crescut ceea ce a agravat dezechilibrul balanței comerciale. Exporturile au scăzut de la aproape 2 miliarde în 2014 la numai 1,143 în 2019, pe când importurile au înregistrat un vârf în 2018, de 3,698 miliarde.

În ce privește anul 2020, datele oferite de către ambasada României la Moscova indică faptul că volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Federația Rusă a fost de 2,997 miliarde dolari, din care exportul a fost de 935,265 milioane USD și importul de 2062,560 milioane USD. Scăderea a fost chiar mai dramatică decât în 2015, fiind de 35,06% din care exportul a scăzut cu 18,18%, iar importul a scăzut cu 40,61%. Pentru primele patru luni din 2021, s-a înregistrat un volum al schimburilor comericale de 1,35 miliarde dolari.

România exportă în Rusia anumite tipuri de vehicule, produse de inginerie tehnice și mecanice, medicamente, cauciuc, mobilier, produse textile, vin, în timp ce baza importurilor este alcătuită de gazele naturale, aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi la finele anului 2019.