Un raport recent al Comisiei de la Veneția atrage atenția asupra unor probleme majore din legislația electorală din România, în special în ceea ce privește anularea alegerilor prezidențiale. Documentul, publicat miercuri, subliniază că o astfel de decizie trebuie să fie bine fundamentată și susținută de dovezi clare ale unor încălcări electorale. Mai mult, informațiile furnizate de serviciile secrete nu ar trebui să fie singura bază pentru o astfel de hotărâre, conform specialiștilor.
Raportul este un răspuns la o întrebare adresată de președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: „În ce condiții și sub ce standarde legale poate o curte constituțională să invalideze alegerile, ținând seama de recentul caz al României?”.
Prin urmare, Comisia de la Veneția nu a analizat direct decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024, ci a evaluat cadrul legal care a permis această hotărâre și dacă acesta respectă normele europene.
Un aspect important subliniat în raport este că motivele anulării scrutinului prezidențial nu au avut legătură cu votul propriu-zis, ci mai degrabă cu modul în care a fost desfășurată campania electorală. Comisia recomandă ca legislația privind anularea alegerilor să fie îmbunătățită, astfel încât astfel de decizii să nu depindă exclusiv de un grup restrâns de judecători.
Totodată, raportul critică faptul că CCR a luat această hotărâre din proprie inițiativă, fără să existe o contestație oficială depusă de candidați, partide sau cetățeni.
„Puterea curților constituționale de a invalida alegerile ex officio ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementată clar pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor”, se precizează în raport.
O altă problemă semnalată de experții Comisiei este că decizia CCR a fost luată fără a permite candidaților sau partidelor să-și exprime punctele de vedere.
„Curtea ar trebui să fie obligată să se asigure că factorii de decizie electorali, precum autoritățile electorale, și candidații apar ca părți și pot face propuneri”, se mai arată în document.
De asemenea, Comisia pune accent pe influența rețelelor sociale și a inteligenței artificiale asupra procesului electoral, subliniind că acestea trebuie să fie reglementate mai strict. Sunt date exemple de alte state, precum Norvegia, care și-au adaptat legislația astfel încât să poată organiza alegeri noi în cazuri excepționale, cum ar fi atacurile cibernetice sau campaniile de dezinformare. Cu toate acestea, raportul subliniază că succesul unui candidat în mediul online nu ar trebui considerat automat o dovadă de încălcare a regulilor de finanțare a campaniei.
„Simplul fapt că un candidat are succes în campania online și că folosirea platformelor de social media poate amplifica mesajul unui candidat dincolo de ce era posibil prin print și media audio-vizuală nu înseamnă că un candidat a încălcat regulile legate de cheltuielile de campanie și de transparență”, explică specialiștii.
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este că deciziile de anulare a alegerilor trebuie să fie luate pe baza unor probe clare și transparente, nu doar pe informații clasificate. Comisia de la Veneția face referire directă la faptul că decizia CCR a venit la doar două zile după ce CSAT a desecretizat anumite informări ale serviciilor secrete privind scrutinul din 24 noiembrie 2024.
„Deciziile bine fundamentate, transparente în aceste chestiuni sunt de o importanță crucială. În opinia Comisiei de la Veneția, asemenea decizii ar trebui să indice în mod precis încălcările și probele referitoare la acestea și nu trebuie să se bazeze doar pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), întrucât asta nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se menționează în raport.
Pentru a preveni astfel de situații în viitor, raportul propune mai multe măsuri clare. Printre acestea, se numără ideea ca deciziile privind anularea alegerilor să fie luate de cea mai înaltă autoritate electorală și să poată fi contestate în instanță.
De asemenea, raportul subliniază necesitatea unor reguli clare privind influența social media asupra alegerilor, precum și transparența finanțării campaniilor politice în mediul online. Comisia recomandă și ca statele să oblige platformele de social media să eticheteze corect reclamele politice și să ofere informații despre finanțatorii acestora.