ADVERTISEMENT
News

Comisia Europeană, ofensivă împotriva știrilor false. Facebook, Twitter și Google riscă amenzi de miliarde de euro dacă nu cooperează

Comisia Europeană vrea să oblige giganții rețelelor sociale să lupte împotriva știrilor false, amenințând cu amenzi colosale.
Autor: George Stanciu | 26.05.2021 | 17:23
Comisia Europeană, ofensivă împotriva știrilor false. Facebook, Twitter și Google riscă amenzi de miliarde de euro dacă nu cooperează
Comisia Europeană, ofensivă împotriva știrilor false. Facebook, Twitter și Google riscă amenzi de miliarde de euro dacă nu cooperează. Sursa foto: colaj Fanatik.

Comisia Europeană a pus gând rău giganților din social media, sau mai bine zis pune binele cetățenilor înaintea binelui companiilor, așa cum ar fi și normal.

ADVERTISEMENT

Pandemia globală prin care omenirea trece de mai bine de un an de zile a polarizat și mai tare societatea. Teoriile conspirației au înflorit de-a lungul anului 2020 și continuă să prolifereze și în prezent. Știrile false au ajuns la un nou nivel de diseminare, iar mulți nici nu mai știu ce să creadă atunci când văd titluri și subiecte diverse.

Aceste răuri ale societății n-au apărut la începutul lui 2020, nici pe departe. Au existat în societate de-a lungul timpului, într-o formă sau alta și la niveluri diferite de intensitate. Actuala pandemie și prevalența rețelelor sociale au dus la o acutizare a acestor fenomene.

Cum vrea Comisia Europeană să își apere cetățenii împotriva știrilor false

Răul deja făcut este greu de reparat, însă există întotdeauna posibilitatea de a preveni mai mult rău în societate. Iar asta e ceea ce vrea să facă Comisia Europeană pentru cetățenii UE.

ADVERTISEMENT

Modul în care funcționează rețelele sociale este o adevărată necunoscută pentru oamenii de rând și chiar și pentru autorități, având în vedere cererile făcute de Comisie. Cu toții avem o vagă idee despre cum funcționează feed-ul Instagram sau Facebook, că îți oferă postări în funcție de interese și în funcție de alte postări văzute sau căutări făcute.

Cu toate acestea, specificul funcționării algoritmilor este un secret bine păzit și cu potențial dăunător pentru utilizatorii rețelelor sociale. Nu știm, cu adevărat, de ce ne sunt prezentate în feed-uri anumite postări ale anumitor persoane.

Algoritmii din spatele acestor alegeri știu de ce ne prezintă aceste lucruri pentru că, foarte probabil, ne cunosc mai bine decât poate ne cunoaștem noi înșine.

ADVERTISEMENT

Cele mai drastice măsuri de control propuse pentru rețelele sociale

Măsurile pe care Comisia Europeană vrea să le impună rețelelor sociale sunt cele mai drastice pe care un stat sau o altă entitate a încercat să le pună în discuție. Giganții tech din acest domeniu vor fi obligați să transparentizeze modul de funcționare a algoritmilor.

Aceste unelte de învățare automatizată au fost criticate în repetate rânduri, deoarece promovează conținut instigator la ură sau fals, mai ales în ultima vreme, asociată pandemiei de Covid-19. În același timp, conținutul din surse sigure și de încredere are o vizibilitate din ce în ce mai scăzută.

ADVERTISEMENT

Noile reguli pe care Comisia Europeană le vor impune companiilor din acest sector au la bază o ”campanie masivă anti-vaccinare”, în urma căreia UE vrea ca rețelele sociale să intensifice procesul de verificare a știrilor distribute pe platformă și să revizuiască algoritmii ce pot amplifica dezinformarea.

Oficialii de la Bruxelles vor ca, prin acest nou cod de bune practici, companiile să arate de ce un anumit material este diseminat, dar și să dovedească faptul că blochează informațiile false.

ADVERTISEMENT

Acest cod de bune practici este mai degrabă voluntar într-o primă fază. Acesta va conlucra cu Actul legislativ privind serviciile digitale, ce ar urma să devină lege în aproximativ doi ani. Măsurile din cod, teoretic opționale momentan, au șanse mari să fie transpuse în această lege.

Amenzi colosale pentru companiile care nu respectă angajamentele

Conform acesteia, companiile vor putea fi amendate cu până la 6% din venitul anual, dacă nu reușesc să înlăture de pe platforme conținut ilegal, a cărui diseminare poate produce efecte negative sesizabile. Chiar și aplicații de mesagerie, cum este WhatsApp, ar putea fi nevoite să adere la aceste reguli.

Cât de mult ar însemna o amendă de 6% din venitul anual pentru una din marile companii din domeniu? Raportat la veniturile anuale din 2020, amenzile ar arăta astfel:

ADVERTISEMENT
  • Facebook ar primi o sancțiune de cca. 5,1 miliarde de dolari.
  • Google ar fi sancționată cu 10,8 miliarde de dolari.
  • Twitter ar primi o amendă de 200 de milioane de dolari.

Mai mult, rețelele sociale vor avea limite mai stricte în ceea ce privește modul în care le permit agenților de publicitate să ajungă la anumiți oameni prin intermediul reclamelor. Companiile vor trebui să publice mai multe informații despre cum aceste reclame plătite ajung la anumiți oameni în online.

Rețelele sociale pot dăuna chiar și proceselor democratice

Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei Europene, a afirmat că detaliile despre funcționalitatea acestui cod de bune practici vor fi discutate cu semnatarii. Estimările sunt că acesta va intra în efect începând cu anul viitor.

”Vedem o campanie anti-vaccinare masivă, ce poate să ne împiedice eforturile de a vaccina populația și de a scăpa de Covid”, a afirmat vicepreședintele Comisiei Europene, care mai adaugă și că ”de asemenea, vedem impactul nu doar asupra oamenilor de rând, ci și asupra sistemelor democratice ale alegerilor, deoarece combinația de tehnici de micro-targeting este ceea ce poate câștiga alegeri și nu dorim să avem un astfel de scenariu în Europa.”

Conform Věrei Jourová, Comisia Europeană nu are de gând să pună piedici libertății de exprimare. Cu toate acestea, platformele aflate acum în centrul atenției trebuie să fie mai eficiente în ceea ce privește verificarea conținutului prin intermediul operatorilor independenți.

Aceasta a comentat și decizia Twitter de a-i bloca lui Donald Trump accesul la platformă, în luna ianuarie. Jourová subliniază că Comisia Europeană vrea să distingă între fapte și opinii, cele din urmă nefiind subiectul de interes pentru examinări minuțioase.

”Am trăit în Cehoslovacia în vremea comunismului și îmi amintesc foarte bine de modul de funcționare al Ministerului Informației, de origine sovietică, dar și de răul pe care l-a făcut societății. Nu vrem să vedem așa ceva în Europa”, a mai declarat Věra Jourová, conform theguardian.com.

Un cod de conduită a mai fost publicat și în 2018, iar la momentul respectiv, Google, Facebook, Twitter, Microsoft și TikTok au aderat la acesta. Din păcate, situația în care se găsesc rețelele sociale în prezent și nevoia publicării unui al doilea cod arată eșecul primei tentative de oprire a dezinformărilor.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT