Comisia Europeană: România va depăși nivelul economiei de la începutul pandemiei. PNRR va ajuta enorm economie

Comisia Europeană spune că România va avea o creștere economică de 7% până la sfârșitul anului. Va depăși nivelul de la începutul pandemiei, iar PNRR va ajuta enorm economia.

Comisia Europeană: Redresarea economiei este puternică, România va depăși nivelul de la începutul pandemiei

În urma unei redresări economice puternice înregistrate în prima parte a anului 2021, se preconizează că PIB-ul României ar trebui să treacă peste nivelul de dinaintea pandemiei COVID-19 până la sfârșitul anului. Comisia Europeană estimează că, pe viitor, rata de expansiune va continua să fie robustă, în jurul valorii de 5%, iar factorii determinanți ai acestei creșteri vor fi consumul și investițiile interne, sprijinite de mecanismul de redresare și reziliență.

Comisia Europeană: Șomajul va fi de 4,5% în doi ani, iar deficitul din PIB va fi sub 7%

Este de așteptat ca șomajul să se mențină la un nivel de sub 5% în anii care urmează. Totuși, riscurile la adresa acestei estimări persistă din pricina valului de noi infecții cu COVID-19. Pentru anul 2021, Comisia Europeană anticipează o rată a șomajului de 5%, care va scădea la 4,8% în 2022 și la 4,5% în 2023.

Conform estimărilor, deficitul public va scădea gradual de la 8% din PIB anul acesta la 6,9% din PIB în 2022 și la 6,3% din PIB în 2023.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Ponderea datoriei în PIB nu este prea bună, va crește la peste 50%

Ponderea datoriei ca procent din PIB ar urma să urce de la 49,3% în 2021 la 51,8% în 2022 și 53,2% în 2023, mai ales din cauza unor deficite primare crescute, potrivit calculelor Comisiei Europene.

După un declin de 3,9% în 2020, anul trecut, economia României a început o redresare robustă, stimulată în special de cererea internă. Până în toamna anului 2021, eliminarea restricțiilor din toate domeniile de activitate a favorizat majorarea cererii, mai ales în sectorul serviciilor de alimentație publică, în sectorul industriei hoteliere și de agrement, dar și în cel cultural. De asemenea, evoluția activității de construcții a fost solidă, iar nivelul investițiilor a fost ridicat, în principal pe tronsonul echipamentelor digitale.

Populația cheluiește mai puțin din cauza prețurilor ridicate și noilor restricții

Cu toate că în al treilea trimestru al anului 2021 gradul de încredere în segmentul de retail și servicii a rămas ferm, chiar și în ciuda creșterii numărului de infecții, se preconizează că restricțiile de mobilitate recent introduse vor frâna într-o oarecare măsură nivelul consumului, la care se adaugă scăderea puterii de cumpărare a populației din pricina creșterii prețurilor la energie.

Importurile vor fi în creștere

Este de așteptat ca importurile să fie în creștere în paralel cu cererea internă. Exporturile vor fi mai puțin dinamice ca urmare a perturbărilor din lanțul de furnizare, mai ales în industria auto. Astfel că se așteaptă ca deficitul de cont curent să se amplifice până la 6,5% din PIB în acest an. Conform estimărilor CE, se așteaptă ca deficitul de cont curent să se diminueze la 6,3% din PIB în 2022 și la 6,1% din PIB în 2023.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Economia va avea o creștere de 7% până la sfârșitul anului

Se așteaptă ca economia României să înregistreze o creștere de 7% în 2021, peste nivelul de dinaintea pandemiei, de 5,1% în 2022 și de 5,2% în 2023. Cu toate că se estimează că efectul cererii ridicate se va atenua, creșterea va continua să fie favorabilă grație unui nivel mai mare de ocupare a forței de muncă, a inflației mai mici și a majorării robuste a salariilor. Implementarea PNRR va contribui la susținerea de investiții reale, atât în sectorul public, precum și în cel privat, se mai precizează în estimările executivului european.

Exporturile vor beneficia de pe urma revenirii la normalitate a situației lanțului de aprovizionare, pe când creșterea importurilor va continua să fie viguroasă, ca rezultat al cererii pe plan intern, mai ales în ceea ce privește produsele de investiții. În perioada 2022-2023, aportul exporturilor nete la creșterea economică ar urma să fie în continuare negativ, iar deficitul de cont curent ar urma să ajungă la 6,3% din PIB anul viitor.

COVID-19 și lipsa unui guvern pun în pericol creșterea economică

Există și riscuri la adresa previziunilor referitoare la creșterea economică. Mai întâi, nivelul scăzut al ratei de vaccinare, în combinație cu noile restricții contra COVID-19, ar putea influența nivelul consumului în lunile care urmează. Pe de altă parte, constituirea noului guvern ar putea amâna punerea în practică a PNRR, ceea ce ar reduce investițiile.

Politicile întreprinse de administrația statului au ajutat la menținerea sub control a ratei șomajului, care se așteaptă să ajungă la 5% la finele anului 2021, după redresarea solidă a economiei și creșterea cererii de angajați în sectoarele serviciilor medicale, IT și de comunicații, precum și în cel al serviciilor de curierat. Se preconizează că, în 2022 și 2023, rata șomajului se va reduce în concordanță cu activitatea economică. În perioada 2022-2023, ritmul de creștere a salariilor nominale va fi unul constant, dar sub 10%.

Prețurile la gaze, energie și petrol au crescut inflația anuală la peste 4%

În al treilea trimestru din 2021, inflația anuală a crescut la 4,3%, în special din cauza majorării prețurilor la gaze, energie și petrol, dar și a prețurilor la alimente. La sfârșitul anului 2021, rata anuală a inflației ar urma să fie de 4% și să se păstreze și în 2022 la acest nivel. Pe fondul reducerii treptate a nivelurilor de preț, se așteaptă ca rata anuală a inflației să ajungă la 2,8% în 2023.

Deficitul public general ar urma să scadă la circa 8% din PIB în 2021, de la 9,4% din PIB în 2020. Deși redresarea solidă a economiei favorizează veniturile publice pe tot parcursul anului, aceste creșteri sunt compensate de abateri pe partea de cheltuieli, legate în special de măsurile de criză COVID-19. Măsurile adoptate recent pentru a atenua șocul prețurilor la energie ar urma să coste în total circa 0,2% din PIB în 2021 și 2022.

Se estimează că în 2022 deficitul va coborî la circa 6,9% din PIB, urmând să ajungă la 6,3% în 2023. Această ameliorare este datorată, în mare parte, stabilizatorilor automați, având în vedere că economia crește rapid, o parte dintre măsurile de urgență în domeniul sănătății și al pieței muncii vor expira, iar achizițiile de bunuri și servicii ar urma să se diminueze.

Cheltuielile cu pensiile vor crește lent datorită PNRR

În 2022, cheltuielile cu pensiile vor înregistra un ritm de creștere mai lent decât PIB-ul nominal, pe când cheltuielile de capital vor avea un ritm de creștere accelerat ca urmare a punerii în aplicare a PNRR.

Pentru 2022 și 2023 se prevede o îmbunătățire a veniturilor datorită creșterii economice.

În general, riscurile la adresa prognozei fiscale sunt destul de ponderate. Dacă pe termen scurt mai există riscul unei amânări a bugetului pe 2022, al unui nou val de infecții și al unor noi măsuri restrictive, pe termen mediu, potrivit estimărilor Comisiei Europene, pe termen mediu, reforma administrației fiscale din PNRR ar putea avea un efect benefic mai mare decât se așteaptă asupra colectării impozitelor.