FANATIK a fost prezent la expoziția organizată de Art Safari, cel mai mare promotor de expoziții de artă din Europa de Est, unde au putut fi admirate mărturii rare ale unora dintre cele mai importante momente din istoria sportului românesc. Art Safari pune la dispoziția publicului una dintre cele mai importante expoziții din România, care a ajuns la ediția cu numărul 14.
Expoziția Art Safari din perioada 8 martie – 28 iulie a avut și multe obiecte cu o mare valoare istorică și… sentimentală, care au aparținut unor nume uriașe precum Gică Hagi, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Simona Halep, Lia Manoliu, Gabriela Szabo sau Ana Maria Brânză.
Unul dintre cele mai de preț obiecte expuse a fost tricoul purtat de Gheorghe Hagi la Campionatul European de Fotbal din 1996. Tricoul îi aparține lui Cristian Șimonca, omul din spatele site-ului „Blogu lu’ Otravă”, care deține mai multe obiecte de colecție ce au aparținut unor foști mari sportivi.
Gică Hagi este considerat cel mai mare fotbalist român din toate timpurile și unul dintre cei mai buni mijlocași ofensiv din Europa între anii ‘80 și ‘90. A jucat la Farul, Sportul Studențesc, Steaua, Real Madrid, Brescia, Barcelona, Galatasaray. Este golgheterul all-time al echipei naționale a României, cu 35 de goluri în 125 de meciuri, la egalitate cu Adrian Mutu. A participat cu România la 3 Campionate Mondiale (1990, 1994, 1998) și 3 Campionate Europene (1984, 1996, 2000), iar golul său împotriva Columbiei este considerat cel mai frumos din istoria participărilor României la turneele finale.
Un alt exponat extrem de prețios este costumul de prezentare al Elisabetei Lipă purtat la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Atena, din 2004, unde a reușit să câștige cel de-a cincea medalie de aur din carieră, plus două de argint și una de bronz.
Elisabeta Lipă, cea mai mare canotoare a secolului XX, cu 6 participări la JO. Declarată în anul 2000 cea mai mare canotoare a secolului XX, Elisabeta Lipă este un monstru sacru al sportului românesc. A scris istorie după ce a participat la 6 ediții ale Jocurilor Olimpice, unde a câștigat nu mai puțin de 7 medalii, dintre care 5 de aur, 2 de argint și 1 de bronz. A fost portdrapelul României la Sidney 2000 și Atena 2004.
Lângă tricoul lui Gheorghe Hagi și-a făcut loc și echipamentul purtat de Ana Maria Brânză la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008, când a reușit să cucerească medalia de argint în proba individuală de spadă.
Ana Maria Brânză, 6 ani la rând cea mai bună din lume! Spadasina are un CV cu greutate: campioană olimpic la Rio 2016 în proba pe echipe și a cucerit și două medalii de argint la individual la Beijing 2008 și Tokyo 2020. A ieșit de 3 ori campioană mondială în 2010, 2011, 2019 și a fost aleasă 6 ani la rând cea mai bună spadasină din lume. În total, a cucerit pentru clubul Steaua și pentru România nu mai puțin de 22 de medalii olimpice, mondiale și europene.
Nu putea lipsi un alt moment istoric din istoria relativ recentă a atletismului românesc: treningul purtat de Gabriela Szabo la Jocurile Olimpice de la Sidney, în 2000, unde a luat medalia de aur în proba de 5.000 de metri.
Gabriela Szabo e singura atletă din lume „regină” la 5 probe într-un an și unul dintre cele mai mari nume din istoria atletismului românesc. A strălucit nu mai puțin de 8 ani la intensitate maximă ca sportivă, între 1994 și 2002. A adus primul aur olimpic pentru România la semifond după ce a stabilit și un record olimpic. În 1998 a reușit să devină singura atletă din lume care a obținut într-un an cea mai bună performanță în 5 probe diferite: 1500 m, o milă, 2000 m, 3000 m, 5000 m. A mai doborât 3 recorduri mondiale în sală, la 2000 m (în 1998), la 5000 m (1999) și la 3000 m (2001), și a stabilit un nou record european în aer liber, la 3000 m (2002).
Nu a fost uitată nici Lia Manoliu, cel mai greu nume din istoria atletismului românesc. Au fost expuse câteva fotografii și o diplomă primită la Jocurile Olimpice de la Mexic din 1968, unde a cucerit aurul olimpic în proba de aruncare a discului.
Lia Manoliu este, alături de Iolanda Balaș, o „zeiță” din Panteonul atletismului mondial. A intrat în Cartea Recordurilor după ce a participat la 6 ediții ale Jocurilor Olimpice, la care a cucerit trei medalii: aur în Mexic 1968 și bronz la Roma 1960 și Tokyo 1964.
Simona Halep stă și ea la loc de cinste. Mai exact racheta pe care a folosit-o la US Open în 2012, alături de o minge cu autograful ei. Și acest obiect îi aparține lui Cristian Șimonca, care s-a transformat într-un adevărat colecționar-vedetă.
Simona Halep a fost lider în clasamentul mondial nu mai puțin de 64 de săptămâni. A cucerit două titluri de Grand Slam, primul la Roland Garros (2018), 2-1 (3-6, 6-4, 6-1) cu Sloane Stephens și al doilea la Wimbledon (2019), după o finală în care a pus-o la colț pe marea Serena Williams, care nu i-a luat decât 4 ghemuri în două seturi! A mai disputat 3 finale de Grand Slam la Roland Garros (2014, 2017) și la Australian Open (2018), iar în 2014 s-a calificat în finala Turneului Campioanelor. De-a lungul carierei a câștigat 24 de titluri WTA și a mai jucat 18 finale.
Ilie Năstase nu avea nici el cum să lipsească de lângă Gică Hagi și Nadia Comăneci, trioul de aur al sportului românesc. Primul număr 1 ATP (chiar pe 23 august 1973, poziție păstrată 40 de săptămâni) a avut propriul colț la muzeu, cu o fotografie în care arată semne… nu tocmai ortodoxe, precum și câteva poze de arhivă savuroase.
Ilie Năstase e singurul român număr 1 ATP și primul lider mondial. „Nasty” a fost unul dintre cei mai mari tenismeni din anii ’70. A câștigat 83 de titluri, printre care 2 Grand Slam-uri: US Open (1972) și Roland Garros (1973). A jucat două finale și la Wimbledon, pierdute în fața lui Stan Smith și Bjorn Bjorg. La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon în 1973, Roland Garros în 1970 și US Open în 1975 și a câștigat de 4 ori și Turneul Campionilor: 1971, 1972, 1973 și 1975. Alături de Ion Țiriac, a dus România în trei finale de Cupa Davis (1969, 1971 și 1972).
O altă piesă importantă este pașaportul colectiv al naționalei României care a participat la primul Campionatul Mondial de fotbal din istorie, disputat în Uruguay, în 1930. „Tricolorii” au călătorit nu mai puțin de două luni pe vapor pentru a ajunge în America de Sud.
România s-a aflat printre cele 13 națiuni care a participat la primul Campionat Mondial din istoria fotbalului. A fost singurul turneu final fără țări calificate și la care au fost invitate toate țările afiliate la FIFA. „Tricolorii” au fost una dintre cele 4 naționale din Europa care au participat și prima echipă care s-a înscris în competiție!
România a reușit să obțină prima victorie la un turneu final chiar la meciul de debut împotriva reprezentativei din Peru, câștigat cu 3-1, după ce a deschis scorul încă din minutul 1. La meciul disputat la Montevideo au fost prezenți doar 300 de spectatori.
A urmat meciul împotriva gazdelor, Uruguay, pierdut cu scorul de 0-4 în fața a peste 80.000 de spectatori. România a fost eliminată după ce a terminat pe locul doi în grupă.
Nadia Comăneci nu putea lipsi nicicum din această galerie de staruri planetare ale sportului românesc. Într-o sală organizată specială, tronează fotografii în mărime naturală cu cea mai mare gimnastă din toate timpurile, precum și mai multe trofee.
Printre ele se numără „Trofeul First Olympio 10”, oferit de International Gymnast Magazine din Los Angeles, SUA (1984), 3 trofee consecutive cucerite la Campionatele Europene de Gimnastică din 1975, 1976 și 1977 și, nu în ultimul rând, „Medalia Onorifică Nadia Comăneci” primită în 2017, când a fost ambasadoare la Campionatele Europene de Gimnastică de la Cluj.
Nadia Comăneci a reușit prima execuție perfectă din istoria gimnasticii. Nadia Comăneci este cea mai cunoscută sportivă din România la nivel global și unul dintre cele mai grele nume ale secolului XX. „Zeița de la Montreal” a cucerit nu mai puțin de 5 titluri olimpice, 3 medalii de argint, 1 bronz. Nadia Comăneci este primul sportiv român care a fost inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.
Art Safari este unul dintre cele mai îndrăgite evenimente dedicate artei din România. Principalul obiectiv este acela de a aduce arta mai aproape de public și include expoziții de artă românească de patrimoniu, artă contemporană și supercontemporană.
De-a lungul celor 14 ediții au existat colaborări cu muzee de prestigiu precum londonezele National Portrait Gallery și Victoria and Albert Museum, precum și cu multe alte muzee și colecționari privați importanți:
„Expozițiile organizate de Art Safari reprezintă dialogul intercultural dintre România și țări din întreaga lume”, a declarat Raluca Turcan, ministrul Culturii.