Compania care deține nava scufundată are probleme uriașe cu ANAF. Ce sume se solicită în instanță

Remorcherul Astana, cu cinci marinari la bord, s-a răsturnat pe 18 martie, în timpul efectuării manevrei de acordare a asistenței către nava tanc Amades, care urma să acosteze la un terminal aflat la aproape opt kilometri de Portul Midia. Primele date arată că motoarele remorcherului au cedat, nava a luat apă la bord, s-a scufundat aproape instantaneu și a fost dusă de curenţi. Echipajul Astanei era format din cinci cetăţeni români. Unul dintre ei a fost scos din apă şi predat echipajelor medicale, însă nu a putut fi salvat.

Midia Marine Terminal a solicitat restituirea sumei de 693.767 lei achitată cu titlu de contribuție de solidaritate

Trupul unui al doilea marinar a fost găsit miercuri seară, de scafandrii Forţelor Navale, astfel că mai sunt căutaţi ceilalţi trei membri ai echipajului. Operațiunile de căutare au fost suspendate sâmbătă, deoarece scafandrii nu au putut intra în navă, întrucât castelul remorcherului era îngropat în nămol. Remorcherul Astana este operat de Rompetrol prin Midia Marine Terminal. Numele companiei figurează ca reclamant într-un dosar înregistrat pe 18 februarie 2025 la Curtea de Apel Constanța, în timp ce pârâți sunt ANAF, președintele ANAF, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Ministerul Finanțelor-Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Direcția Generală Proceduri pentru administrarea veniturilor din cadrul ANAF.

În dosarul consultat de FANATIK se arată că Midia Marine Terminal SRL a solicitat instanței să dispună anularea ordinului nr. 172/2023 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin care a fost modificat și completat Ordinul nr. 587/2016 privind modelul și conținutul formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de autoimpunere sau reținere la sursă. Totodată, reclamanta a cerut anularea Declarației de impunere din 24.06.2024, depusă în temeiul OUG nr. 186/2022 pentru contribuția de solidaritate aferentă anului 2023, în cuantum de 693.767 lei, precum și anularea Deciziei din 10.10.2024 emisă de Ministerul Finanțelor – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, prin care a fost respinsă contestația fiscală formulată împotriva acestei declarații.

De asemenea, Midia Marine Terminal SRL a solicitat anularea Deciziei/Referatului de soluționare din 13.08.2024 emis de ANAF – Direcția Generală Proceduri pentru Administrarea Veniturilor, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată împotriva Ordinului nr. 172/2023. În continuare, reclamanta a solicitat anularea tuturor actelor și operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actelor contestate, precum și a celor subsecvente acestora. A cerut, de asemenea, obligarea pârâților la restituirea sumei de 693.767 lei achitată cu titlu de contribuție de solidaritate, precum și la plata dobânzilor fiscale aferente acestei sume, calculate de la data plății și până la restituirea sau compensarea ei.

Digi24.ro

Suma infimă cheltuită pe bilet de câștigătorul celui mai mare premiu din istoria Joker, de peste 12,93 milioane de euro

Midia Marine Terminal SRL a susținut că respingerea contestației fiscale ca inadmisibilă este nelegală, întrucât declarația de impunere reprezintă un titlu de creanță fiscală asimilat, susceptibil de contestare potrivit art. 268 Cod procedură fiscală, coroborat cu art. 95 alin. (4) și art. 93 alin. (2) lit. a) din același act normativ. A arătat că textul art. 269 alin. (2) Cod procedură fiscală permite contestarea sumelor impuse prin lege, chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un act emis de organul fiscal. A invocat doctrina și jurisprudența relevante, inclusiv Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 63/11.01.2024, precum și hotărâri ale Tribunalului București și Curții de Apel București, care au confirmat caracterul contestabil al declarației de impunere. Reclamanta a susținut că motivele de nelegalitate invocate împotriva actelor administrative fiscale se extind și asupra actelor și operațiunilor administrative premergătoare și subsecvente, întrucât acestea au fundamentat emiterea actelor contestate.

Digisport.ro

A făcut accident și l-a sunat imediat pe Donald Trump. După 3 săptămâni, s-a aflat unde a ajuns

Ce argumente a adus în instanță Ministerul Finanțelor

Compania a susținut că contribuția de solidaritate încalcă libertatea de a desfășura o activitate economică și dreptul de proprietate, întrucât reprezintă o ingerință disproporționată, echivalând cu o confiscare a resurselor financiare ale contribuabililor. Reclamanta a arătat că extinderea contribuției asupra entităților afiliate, precum ea însăși, contravine regulamentului, care vizează exclusiv societățile active în sectoarele vizate sau grupurile consolidate fiscal. A susținut că OUG nr. 186/2022 încalcă art. 401 din Directiva TVA, întrucât contribuția reprezintă în fapt o taxă pe cifra de afaceri. Reclamanta a invocat vicii de constituționalitate ale OUG nr. 186/2022, arătând că Guvernul nu poate introduce contribuții fiscale prin ordonanță de urgență, că actul normativ încalcă principiile neretroactivității, proporționalității, egalității fiscale, libertății economice și dreptului de proprietate, precum și normele privind transparența decizională și procedura de avizare. A susținut că Ordinul nr. 172/2023 a fost emis cu încălcarea normelor de tehnică legislativă și fără avizele necesare.

Ministerul Finanțelor a arătat că declarația fiscală contestată este un act întocmit de contribuabil, iar organul fiscal nu poate anula sau modifica o declarație depusă de contribuabil, aceasta putând fi rectificată doar de acesta, conform art. 105 Cod procedură fiscală. Ministerul Finanțelor a subliniat că nu are atribuții în procedura de declarare a contribuției de solidaritate și că, potrivit art. 13 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, litigiul trebuie purtat cu organul fiscal competent, respectiv Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Pe fond, pârâtul Ministerul Finanțelor a arătat că Midia Marine Terminal SRL a formulat contestație împotriva Declarației D100 pentru contribuția de solidaritate aferentă lunii decembrie 2023, iar DGSC a respins contestația ca inadmisibilă, întrucât declarația fiscală nu este un act administrativ fiscal și nu poate fi contestată.

Ministerul a susținut că reclamanta critică, în realitate, actele normative care au instituit contribuția de solidaritate, nu actul administrativ de soluționare a contestației. A arătat că declarația fiscală nu reprezintă un titlu de creanță, ci doar suportul declarativ al impozitului, iar titlul de creanță poate fi doar un act emis de organul fiscal. Ministerul Finanțelor a explicat că declarația fiscală nu este un act administrativ fiscal, întrucât nu este emisă de organul fiscal, nu produce efecte juridice prin ea însăși, poate fi corectată doar de contribuabil și poate fi verificată ulterior de organul fiscal în cadrul inspecției fiscale. A arătat că asimilarea declarației cu o decizie de impunere, prevăzută de art. 95 alin. (4) Cod procedură fiscală, operează doar sub rezerva verificării ulterioare, ceea ce confirmă că declarația nu este un act administrativ fiscal.

S-a admis cererea Midia Marine Terminal de sesizare a Curții Constituționale

Ministerul Finanțelor a subliniat că analiza corectitudinii declarației aparține organului fiscal în cadrul inspecției fiscale, iar declarația nu conține elementele obligatorii ale unui act administrativ fiscal prevăzute de art. 46 Cod procedură fiscală. A reiterat că declarația nu emană de la o autoritate publică și nu poate fi atacată în contencios administrativ. Instanța a arătat că prin cererea introductivă, reclamanta Midia Marine Terminal SRL a învestit instanța cu un ansamblu de capete de cerere ce vizează atât acte administrative normative (Ordinul nr. 172/2023), cât și acte administrative fiscale individuale (Declarația de impunere din 24.06.2024, Decizia din 10.10.2024), precum și operațiuni administrative prealabile și subsecvente, alături de cereri accesorii privind restituirea sumei achitate cu titlu de contribuție de solidaritate și plata dobânzilor fiscale aferente, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Curtea a menționat că fost învestită și cu soluționarea excepției inadmisibilității cererii de restituire a sumei de 693.767 lei și a dobânzilor fiscale aferente, excepție invocată de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală. În susținerea acesteia, pârâta a arătat, în esență, că restituirea sumelor achitate la bugetul de stat și acordarea dobânzilor fiscale ar trebui solicitate, în primă instanță, organului fiscal competent, în cadrul procedurii administrative reglementate de art. 168 și art. 182 din Codul de procedură fiscală, iar nu direct instanței de contencios administrativ. Examinând excepția astfel formulată, Curtea constată că aceasta este nefondată. În speță, cererea de restituire a sumei achitate cu titlu de contribuție de solidaritate și cererea de acordare a dobânzilor fiscale au caracter accesoriu în raport de cererile principale de anulare a actelor administrative contestate. Reclamanta nu solicită restituirea sumelor în cadrul procedurii administrative de restituire, ci ca o consecință directă a anulării actelor administrative pe care le consideră nelegale.

Or, în jurisprudența constantă a instanțelor de contencios administrativ, s-a statuat că, atunci când restituirea unei sume de bani reprezintă efectul firesc al anulării actului administrativ care a stat la baza plății, contribuabilul este îndreptățit să solicite restituirea direct în fața instanței, fără a fi obligat să parcurgă procedura administrativă prevăzută de art. 168 Cod procedură fiscală. Această soluție decurge din însăși structura acțiunii în contencios administrativ, în care anularea actului și repararea prejudiciului produs prin actul nelegal formează un ansamblu unitar. Într-o asemenea situație, restituirea sumelor achitate în temeiul actului anulat nu constituie o procedură distinctă, ci o consecință necesară a constatării nelegalității actului, iar instanța este competentă să dispună restituirea direct, fără a impune reclamantei parcurgerea unei proceduri administrative suplimentare. Pe 28 noiembrie 2025, instanța a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, formulată de reclamanta Midia Marine Terminal SRL. Dosarul se află în continuare pe rol la Curtea de Apel Constanța.