Societatea Națională „Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA“ – SA reprezintă una dintre puținele moșteniri concrete ale epocii Dragnea (PSD). Înființată la finalul anului 2018 sub mandatul celebrului ministru al agriculturii, Petre Daea, societatea deținută în totalitate de către Ministerul Agriculturii trebuia să reprezinte un vector pentru producătorii români, care, așa cum afirmau liderii PSD din acea perioadă, erau scoși de pe piață de către marii retaileri. Astăzi compania este mai degrabă aproape de faliment, iar foștii șefii sunt în atenția DNA, acuzați de prejudicii imense.
Petre Daea a numit înființarea companiei Casa Unirea drept cel mai important proiect al ministerului în mandatul său, susținând că prin această companie intermediarii de produse agricole vor fi pur și simplu scoși de pe piață. „Este cel mai mare proiect pe care şi l-a propus MADR şi pe care l-a lansat pur şi simplu. Trebuie să rezolve cea mai importantă şi cea mai grea situaţie: să valorifice producţia pe care fermierii mici o realizează printr-o muncă grea şi care nu are o valorificare pentru că nu exista o asemenea verigă”, spunea acesta în 2019, imediat după înființarea companiei.
Un an mai târziu, când lucrurile deja nu mai păreau atât de simple, Daea își exprima deschis nemulțumirea că această companie nu reușea să aibă efectele economice pe care și le doare. „Este inadmisibil ca în România să nu existe un lanț de magazine în care fermierii să îşi valorifice direct produsele”, declara acesta. De altfel, Casa Unirea a urmat, ca la carte, scenariul multor companii de stat: numiri politice în conducere, rezultate financiare sub așteptări, ba chiar, și un dosar la DNA pentru fosta directoare a companiei, Mariana Cotoi, reținută la finalul lui 2024 pentru abuz în serviciu. Prejudiciul estimat de procurori: peste 45 de milioane de lei, practic pierderile înregistrate în anul 2023.
Perioada 2023-2024 a făcut obiectul unui control recent al Curții de Conturi, document care arată că în anul 2025, anul în care a fost efectuat controlul la compania Ministerului Agriculturii, compania Casa Unirea avea doar doi angajați pe ștatele de plată, iar unul dintre aceștia s-a aflat în concediu medical în cea mai mare parte a anului.
„La data efectuării acțiunii de audit, structura organizatorică este inexistentă, activitățile curente ale Societății fiind externalizate, personalul încadrat fiind format din doar doi salariați, un responsabil administrativ și un șef serviciu financiar. Menționăm că la data prezentului control șeful serviciului financiar se afla în concediu medical în perioada 29.04.2025 – 29.11.2025”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Dacă Petre Daea se plângea în 2020 că societatea ministerului nu reușea să dezvolte o rețea de distribuție pentru produsele autohtone, practic o rețea proprie de aprozare, se pare că ministrul PSD nu s-a interesat de activitatea companiei pe care o conducea indirect. Raportul Curții de Conturi spune acum că până la finalul anului 2023 Casa Unirea a funcționat fără nicio strategie comercială sau un plan de management aprobat. Practic, nu știau ce anume urma să facă anul următor sau peste trei ani și care sunt resursele necesare.
Practic, fără un plan comercial stabilit activitatea companiei ministerului nu a avut nicio legătură cu scopul pentru care a fost înființată de către statul român. „Nu a fost implementată o strategie comercială, elaborată și aprobată de către Consiliul de administrație, care să stabilească obiectivele generale ale entității, respectiv prioritățile și activitățile ce trebuie desfășurate pe termen mediu și lung”, arată sursa citată.
Lucrurile trebuiau să se schimbe la finalul anului 2023. Atunci acționarul majoritar, în speță Ministerul Agriculturii, a cerut „inițierea demersurilor” pentru elaborarea unei strategii comerciale și un plan de modernizare în conformitate cu scopul pentru care societatea a fost înființată. Curtea de Conturi avea să constate însă în anul 2025 că până la finalul anului 2024 „nu a fost implementată o strategie comercială”.
Practic, Casa Unirea a funcționat din inerție în primii cinci ani de la înființare și chiar dacă acționarii s-au trezit la finalul lui 2023 și au cerut elaborarea unei strategii globale pentru dezvoltare centrelor de legume-fructe, aceste ordine au fost fie ignorate fie au fost uitate în birocrația societății. FANATIK a scris în 2023 cine au fost administratorii numiți la conducerea companiei, practic funcționari înalți din Ministerul Agriculturii, președintele CA-ului fiind un economist licențiat în Republica Moldova, fost tehnician pentru sistemele video în Ministerul Educației.
Odată cu finalul anului 2024, compania care trebuia să organizeze o rețea de aprozare pentru producătorii români de legume și fructe nu a mai avut o conducere efectivă. Practic, odată cu începutul anului 2024, sunt numiți cinci noi administratori. La finalul anului însă, odată cu măsurile de reducere a cheltuielile statului din acel an, Casa Unirea avea să-și reducă numărul administratorilor de la 5 la 3.
În același timp, Ministerul Agriculturii decide să termine și mandatele celorlalți trei administratori. Acest lucru se întâmpla în data de 20 decembrie 2024. Abia cinci luni mai târziu Adunarea Acționarilor aproba declanșarea procedurilor de selecție pentru numirea a trei noi administratori. Aveau să treacă alte trei luni până când Ministerul Agriculturii avea să publice scrisoarea de așteptări prin care era demarată selecția noilor administratori.
Faptul ciudat, subliniat și în raportul Curții de Conturi, este că în perioada dintre finalul lui 2024 și începutul lui 2025 compania ministerului a funcționat fără un director general și fără un Consiliu de Administrație. „În perioada 18.10.2024-10.03.2025 nu a fost încheiat contract de mandat pentru funcția de director general al Societății. De asemenea, Societatea nu a avut Consiliu de administrație în perioada 20.12.2024 – 19.02.2025, când au fost numiți provizoriu 3 membrii”, se arată în documentul citat.
Cei trei administratori numiți provizoriu la începutul lui 2025 sunt și astăzi în funcții, compania nereușind să finalizeze procedura de selecție pentru numirea a trei noi administratori. Lipsa oricărei conduceri timp de mai multe luni nu pare să fi făcut decât să prelungească starea de derivă a companiei, în condițiile în care societatea avea un singur angajat care se prezenta la birou, iar activitățile curente erau complet externalizate.
Faptul că societatea Ministerului Agriculturii a funcționat ani la rând fără o strategie comercială, ba chiar uneori fără un director general și chiar și fără un Consiliu de Administrație, a avut un efect direct asupra rezultatelor financiare. Dincolo de gaura de 45 de milioane lei, pusă în seama fostei directoare – urmărită penal de către DNA, compania a mers pe minus oricum. Pierderile cumulate la finalul lui 2023 ajunseseră la suma de 11,5 milioane lei.
La finalul lui 2024, activul net și capitalurile proprii ale firmei Ministerului Agriculturii ajunseseră la sub nivelul de 50% din valoarea capitalului social subscris și vărsat. Potrivit raportului citat, nivelul atins era de 38% din capitalul social al companiei, care a fost de 93,1 milioane lei, ceea ce pune societatea într-o situație financiară delicată în care soluțiile sunt fie falimentul, fie o recapitalizare.
„Ținând cont de faptul că Societatea are un capital social subscris vărsat de 93.100.000 lei, reiese că nivelul capitalurilor proprii a fost în anul 2023 sub 50% din capitalul social. Aspectul s-a menținut și la 31.12.2024, activul net fiind de 36.943.841 lei”, se arată în documentul citat.
Mai simplu, Curtea de Conturi arată că din suma totală pe care statul româna cheltuit-o la înființarea companiei, mai exact 93,1 milioane lei sau peste 18,5 milioane de euro, Casa Unirea mai are doar 35-36 milioane de lei. Mai exact, companie a pierdut circa 60% din suma investită de statul român. Legislația din România spune că nivelul capitalurilor proprii nu are voie să scadă sub pragul de 50% din capitalul social, adică investiția inițială a statului – practic firma devine un pericol pentru partenerii de afaceri sau pentru angajați.
Așa cum spune legislația, citată în raportul Curții de Conturi, în această situație patronul unei firme, în cazul nostru Ministerul Agriculturii, trebuie să convoace de urgență o ședință și să aleagă una din două variante: falimentul și dizolvarea sau recapitalizarea, adică statul să aducă alți bani pe care să-i injecteze în firmă (Art. 153 din Legea 131/1990). În acest sens raportul Curții citează două audituri externe realizate la Casa Unirea, în anii 2023 și 2024, ambele semnalând scăderea capitalurilor proprii sub nivelul legal de 50% din capitalul social.
În acest punct situația devine tragi-comică. În ciuda celor două rapoarte dramatice pentru destinul unei companii, conducerea societății Casa Unirea nu a făcut nimic concret („Nu au fost valorificate aspectele consemnate în rapoartele de audit”). Practic, administratorii (numiți provizoriu) au ignorat legea care îi obliga să convoace de îndată o ședință extraordinară a acționarilor pentru a discuta dizolvarea companiei. Raportul menționează că au fost doar niște ședințe formale la finalul lui 2024, dar că nu s-a luat nicio hotărâre definitivă.
Curtea de Conturi a chestionat conducerea Casei Unirea cu privire la acest aspect. În răspunsul primit însă, conducerea companiei menționează că Adunarea Acționarilor, în speță Ministerul Agriculturii, a aprobat un plan de redresare (pe baza programului de guvernare 2024-2028) ce vizează deschiderea a patru centre regionale și o investiție de peste 130 milioane lei.
„Planul vizează ca obiectiv strategic operaționalizarea a cel puțin 4 depozite/centre regionale de colectare și depozitare, în perioada 2025- 2027, în județele Olt, Giurgiu, Brăila și Mureș, investiția totală fiind estimată la suma de 133.861.745,17 lei, din care „primul va fi funcțional în primele 12 luni de la demararea planului”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Curtea spune însă că planurile companiei de stat sunt mai degrabă pură fantezie în condițiile în care nu dispune de banii necesari acestor investiții. Practic, rețeaua de aprozare a lui Dragnea și Daea, lansată cu discursuri patriotice, are nevoie de o injecție masivă de capital din partea Guvernului Bolojan pentru a evita falimentul. Situația nu este însă atât de simplă, după cum avertizează chiar Curtea de Conturi, pentru că statul nu poate da acești bani doar pentru a ține firma în viață, ceea ce ar putea constitui un ajutor de stat nelegal
„Referitor la clarificările transmise, auditul precizează că inițierea și elaborarea unui plan de redresare nu este o măsură suficientă pentru remedierea aspectelor reținute de audit, cu atât mai mult cu cât planul are ca și obiective reîntregirea activului, presupunând realizarea de investiții, Societatea dispunând de resurse financiare limitate, aspect detaliat în cuprinsul prezentului proiect de raport de audit”, se mai arată în raportul Curții de Conturi, consultat de FANATIK.