Compania de stat din Energie care a fentat bugetul cu sute de mii de lei. Directorul economic al societății, un fost lider PSD ajuns în PNL

Regia Autonomă Tehnologii Pentru Energia Nucleară (RATEN) este una dintre companiile de stat din Energie, ce are ca obiect de activitate dezvoltarea de tehnologii din domeniul energiei nucleare, cu sediul în Mioveni, Argeș. Evident, nu este una dintre cele mai mari companii de stat din domeniu, dar totuși vorbim de o societate cu o cifră de afaceri de peste 150 milioane lei, dar care a virat la bugetul de stat doar câteva mii de lei. Asta și cu ajutorul unor inginerii financiare, cu ajutorul cărora a reușit să-și diminueze artificial profitul de la finalul anului.

Compania de stat din Energie care nu și-a plătit dările la stat

Regia Autonomă Tehnologii Pentru Energia Nucleară (RATEN) a avut prevăzute, în bugetul aprobat pentru anul 2024, venituri de totale de 176,8 milioane lei. Cheltuielile regiei autonome, ce funcționează sub autoritatea Ministerului Energiei, erau și ele estimate la 176,4 milioane, de unde rezulta un profit brut de 343.000 lei. Din această sumă, 17.000 lei a reprezentat rezerva legală, banii pe care legea i-a obligat să-i pună deoparte, și către bugetul de stat și bugetele locale ar fi trebuit să meargă câte 163.000 lei.

Acesta a fost calculul realizat la aprobarea bugetului, în luna aprilie a anului 2024. Datele financiare de la Ministerul Finanțelor, arată că societatea RATEN a avut o cifră de afaceri de 166,4 milioane lei în acel an, cu un profit net de 383.623 lei, adică chiar puțin peste estimările de la începutul anului. Cel puțin acestea au fost datele pe care compania le-a declarat oficial, pentru că în realitate conducerea societății a căutat să facă orice pentru ca profitul companiei să nu ajungă la bugetul statului.

Un raport recent al Curții de Conturi arată încă că RATEN a avut în realitate un profit de aproape cinci ori mai mare, de peste 1,8 milioane lei. Pentru ca acești bani să nu ajungă la bugetul de stat, mai ales în condițiile în care legea prevedea ca 90% din profitul regiei să fie redirecționat către buget, conducerea companiei a inventat o cheltuială în plus – în acest caz un provizion, adică bani puși de-o parte pentru o cheltuială probabilă în viitor, prin care a diminuat artificial profitul societății. Un profit mai mic a însemnat automat și mai puțini bani la bugetul de stat.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

„În mod eronat s-a înregistrat în evidența contabilă și raportat prin situațiile financiare întocmite pentru anul 2024, un provizion în valoare de 1.497.268,48 lei, cu consecință în diminuarea vărsămintelor la bugetul de stat (90 % din profitul net realizat) cu valoarea totală de 1.280.100 lei”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Digisport.ro

VIDEO Două cuvinte! Ce a spus Aryna Sabalenka la fileu, după ce Sorana Cîrstea a eliminat-o la Roma

Ingineria financiară de la sfârșit de an

Un alt detaliu important din raportul Curții de Conturi este că totul a fost făcut printr-o notă contabilă în ultima zi din an. În contabilitate, ziua de 31 decembrie este ziua în care se fac reglajele. Cel mai probabil, conducerea companiei a observat un profit „prea mare”, care ar fi ajuns la bugetul statului, și atunci a căutat o metodă prin care să-l diminueze. A fost găsită soluția acestui provizion, care apare ca o cheltuială în registrele companiei, însă fără ca banii să plece efectiv din conturile societății.

„În fapt, documentele justificative puse la dispoziție de reprezentanții regiei au evidențiat faptul că provizionul în valoare de 1.497.268,48 lei a fost constituit prin Nota contabilă nr. 2025/31.12.2024, iar ca şi explicații în efectuarea acestei operațiuni, în Registrul – jurnal s-au specificat următoarele: Constituire provizion pentru daune reprezentând costuri pe cercetare neacceptate ca fiind de domeniul energeticii conform Raportului de auditare financiară a Min. Energiei efectuat de Curtea de Conturi”, se arată în raportul citat.

Cum a încercat să se justifice compania de stat

Compania de stat a venit apoi cu o adevărată poveste prin care să justifice „fabricarea” datoriei din 31 decembrie. Mai exact, societatea a invocat un control al Curții de Conturi la Ministerul Energiei care ar fi stabilit că ministerul le-a plătit nelegal această sumă pentru lucrări de cercetare care „nu țineau de energetica nucleară”. Sursa informației ar fi fost un „proiect de raport” primit pe e-mail de la minister, nu un document oficial definitiv la acea dată.

Practic, compania a folosit o informație „pe surse”, care le arăta ca anul viitor va trebui să plătească această sumă și atunci conducerea RATEN a ales să o înregistreze ca o cheltuială în data de 31 decembrie 2024.

Auditorii Curții de Conturi arată că această justificare nu are bază legală în condițiile în care RATEN a înregistrat „datoria” în decembrie 2024, însă raportul oficial de audit care stabilea acele nereguli a fost finalizat abia în iunie 2025. Normele contabile spun că un provizion se poate face doar pentru o obligație curentă certă. Însă, în decembrie 2024 nu exista nicio decizie prin care RATEN să fie obligată la plată, banii erau deja în conturile lor, încasați legal în baza unor contracte semnate chiar de Minister.

Cu alte cuvinte, simpla bănuială că „cineva ne-ar putea cere banii înapoi peste un an” nu este un motiv legal de a scădea profitul.

„Din analiza datelor şi informațiilor sus menționate, echipa de audit a constatat faptul că a fost înregistrat nejustificat provizionul în valoare de 1.497.268,48 lei întrucât la data bilanţului, inclusiv între data bilanţului (31.12.2024) şi data raportării acestuia (Index încarcare: 912702517/02.06.2025), suma în cauză nu a reprezentat în sarcina Regiei Autonome (…)

În ceea ce priveşte caracterul legal al obligației, acesta nu a fost îndeplinit întrucât în niciun document nu a fost precizată în sarcina regiei o obligație izvorâtă din neexecutarea întocmai a contractului de finanţare (…)

În concluzie, decizia constituirii provizionului în sumă de 1.497.268,48 lei nu a fost întemeiată, neexistând în acest sens niciun act care să întrunească condițiile unui document justificativ pentru evidențierea în contabilitate a operațiunilor economico – financiare”, arată raportul citat.

Cine a fost în spatele schemei financiare de la RATEN

Conform raportului de audit, responsabilitatea pentru decizia constituirii provizionului care a dus la diminuarea vărsămintelor către stat revine întregii structuri de conducere executivă, însă cu un accent specific pe funcțiile financiare.

Raportul subliniază că, pentru a clarifica această eroare contabilă, echipa de audit a solicitat „Note de clarificări” direct de la directorul economic al regiei, plus directorul adjunct economic al sucursalei ICN RATEN. Acest lucru indică faptul că, în procesul de audit, aceștia au fost identificați ca fiind direct responsabili de interpretarea reglementărilor contabile care au dus la înregistrarea eronată a provizionului.

Conducerea companiei de stat numără nu mai puțin de nouă persoane, dintre care șapte fac parte din Consiliul de Administrație. Alături de aceștia vorbim de un director general, un director economic, plus un director de strategie și dezvoltare. Marea majoritate a acestora sunt ingineri sau cercetători în domeniul nuclear, asta cu o excepție, chiar directorul economic al RATEN, Sorin Apostoliceanu. (O altă excepție este și Ionuț Mișa, fostul șef ANAF, ajuns acum în Consiliul de Administrație al RATEN).

Sorin Apostoliceanu și-a început ascensiunea administrativă ca membru marcant al PSD Argeș, deținând inclusiv funcția de Secretar General al filialei PSD Pitești. Între anii 2016 și 2020 este ales viceprimar al municipiului Pitești din partea PSD, făcând echipă cu primarul de atunci, Cornel Ionică. Mai mult, în ultimul an de mandat preia atribuțiile de Primar Interimar al Piteștiului, după ce primarul Cornel Ionică a fost demis prin ordin de prefect în urma unei decizii definitive de incompatibilitate (ANI). A condus primăria din această postură până la alegerile din 2020.

În iulie 2020, cu doar câteva luni înainte de alegerile locale, acesta a făcut o mișcare politică răsunătoare, trecând de la PSD la PNL. Este anunțat oficial drept candidatul PNL la Primăria Pitești. Motivația oficială a fost dorința de a implementa un model de dezvoltare mai dinamic, bazat pe principii de business. La alegerile din acel an avea să se claseze pe locul secund, dar își preia mandatul de consilier local, fiind ales liderul grupului de consilieri liberali în Consiliul Local Pitești. La alegerile din 2024 avea să obțină un nou mandat de consilier local.

La RATEN, Sorin Apostoliceanu a ajuns în funcția de director economic începând cu anul 2021, însă mandatul său la conducerea societății era unul provizoriu. Avea să obțină însă un mandat întreg în anul 2024, atunci când companiile de stat au început să organizeze concursuri de selecție. Din informațiile publicate de presa locală, Sorin Apostoliceanu a fost singurul candidat pentru funcția de director economic, iar de serviciile de recrutare s-a ocupat firma FOX Management Consultants SRL, o firmă implicată în multe numiri cu cântec în rândul companiilor de stat.

Ultima declarație de avere a acestuia, din decembrie 2024, arată că veniturile sale la compania de stat erau de aproape 200.000 lei pe an. La începutul anului 2025 indemnizația directorului economic a fost stabilită la suma de 32.259 lei brut/ lună (de trei ori media pe ultimele 12 luni a câștigului mediu brut în sectorul de activitate). Asta înseamnă că fostul lider PSD ajuns acum în PNL are un salariu lunar net de peste 18.000 lei, adică peste trei mii de euro.