Concedieri sau scăderi de salarii la bugetari? Ce urmează după anunțul guvernului Bolojan: ”E un pas înainte, dar nu suficient”

Guvernul Bolojan a lansat un proiect care vizează reducerea cheltuielilor publice, inclusiv scăderi salariale și restructurări în rândul angajaților din administrația centrală și locală. Specialiștii atrag atenția că, deși măsura reprezintă un pas în direcția corectă, nu rezolvă problemele majore ale aparatului bugetar românesc. Cine va mai resimți impactul acestor schimbări?

Ce schimbări pregătește Guvernul Bolojan pentru români?

Ministerul Dezvoltării a lansat marți seară, 13 ianuarie, în dezbatere publică un proiect de lege care urmărește reducerea cheltuielilor administrației publice, atât la nivel central, cât și local. Propunerea legislativă include modificări în mai multe acte normative și abordează aspecte legate de funcționarea instituțiilor publice, amenzile rutiere, impozitele pe clădiri și desfășurarea jocurilor de noroc.

Potrivit documentului de fundamentare, măsura este justificată de obiectivul României de a reduce deficitul bugetar de la 7,9% în 2024 la mai puțin de 3% până în 2031. Această ajustare presupune o reducere a cheltuielilor publice de la 41,9% din PIB în 2024 la 35,9% în 2031, pe baza prognozelor pentru perioada 2025–2031. Estimările oficiale arată că economiile la buget pentru acest an vor fi de aproximativ 3,37 miliarde de lei, iar în intervalul 2027–2030 se estimează economii de 5,77 miliarde de lei anual.

Deficit uriaș de aproape 50 de miliarde. Statul, obligat să taie cheltuieli rapid

Despre noile reglementări discutate, FANATIK a stat de vorbă cu analistul economic Adrian Negrescu, care a explicat că statul se află în fața unui deficit bugetar semnificativ și că reducerea cheltuielilor devine inevitabilă.

Digi24.ro

Misterul crimelor din Bulgaria: trei bărbați găsiți morți nu mâncaseră de câteva zile, arată autopsiile. Pe ce piste merg anchetatorii

„În esență, statul trebuie să reducă în acest an deficitul bugetar cu aproape 50 de miliarde de lei, pentru a se încadra în ținta de deficit de 6,4%. Asta înseamnă că va trebui să taie din cheltuieli, în condițiile în care banii adunați din creșterea taxelor și impozitelor nu sunt îndeajuns.

Digisport.ro

Impact instant! Al doilea nume mare care se ridică împotriva lui Donald Trump, în doar 24 de ore

Sunt vreo 35 de miliarde de lei, în cel mai bun caz, bani care nu acoperă necesarul de reducere de cheltuieli, menit să ne mențină în traiectoria bugetară. Altfel spus, statul va încerca să taie de unde poate în momentul de față, într-un exercițiu de tip heirupist, menit să restructureze cheltuielile publice. Care, din păcate, au ajuns la un nivel nesustenabil”, a declarat Negrescu.

Reducere de 10% a posturilor în administrația publică

Ministerul Dezvoltării a anunțat că proiectul de lege prevede reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în administrația publică centrală, fără a afecta salariile de bază ale angajaților. Ajustările vor fi realizate prin reorganizarea instituțională, diminuarea sporurilor și reducerea unor posturi. La nivelul autorităților locale, proiectul stabilește tot o reducere de 10% a posturilor ocupate, prin modificarea anexei la OUG nr. 63/2010, precizează ministerul.

„La nivelul autorităților locale se prevede o reducere a posturilor de la pct. 1 din anexa la OUG nr. 63/2010, care va genera pe ansamblul autorităților administrației publice locale o reducere cu 10% a posturilor ocupate”, se arată în nota Ministerului Dezvoltării.

Tăierile salariale pot aduce 15–17 miliarde, dar rămân multe necunoscute

Plecând de la cele de mai sus, Negrescu a analizat fiecare obiect în parte precizând că, în urma acestor măsuri, se estimează o reducere de aproximativ 10% a fondurilor de salarii în sectorul bugetar. Însă, dar efectele reale asupra economiilor bugetare și a schemelor de personal rămân neclare.

„Se vor tăia probabil 10% din fondurile de salarii din sectorul bugetar. Nu știu ce economie aduce, dar cert este că dacă se taie cheltuielile salariale pe volum cu 10%, asta înseamnă între 15 și 17 miliarde de lei, care ajută la echilibrarea deficitului.

Reducerea schemelor de personal este sub semnul întrebării, pentru că, să nu uităm până nu demult, fostul premier Ciolacu ne spunea că sunt, în sectorul bugetar, aproape 200.000 de posturi bugetate, dar neocupate în aparatul public. Așa că rămâne de văzut în ce măsură tăierea acestor posturi suplimentare din cabinetele demnitarilor, din schemele de personal, vor aduce într-adevăr o economie reală la buget.

România are prea mulți bugetari în aparatul de stat comparativ cu Polonia

E un pas înainte, dar nu suficient pentru a restructura aparatul public, care să nu uităm, comparându-ne cu Polonia, care are o populație dublă față de cea a României, noi avem 1,3 milioane de bugetari, Polonia are 800.000. Oare cum reușesc ei să se descurce cu numai 800.000 de oameni, incluzând aici una dintre cele mai puternice armate din Europa, ca număr de personal. Și noi nu reușim cu 1,3 milioane.

Văd sindicatele care solicită noi angajări și care se plâng tot timpul că n-au destulă forță de muncă. Aici e o problemă care ține de reforma statului român, care odată și odată trebuie să intervină, mai ales că situația bugetară rămâne una extrem de dificilă”, a menționat, pentru FANATIK, economistul cu privire la amendamentele transmise de Ministerul Dezvoltării.

Măsuri privind condiții pentru reducerea suspendării permisului și penalizări mai mari

În discuție a fost adusă și condiționarea reducerii perioadei de suspendare a dreptului de a conduce. Aceasta poate fi acordată dacă persoana sancționată dovedește că și-a achitat toate obligațiile către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde are domiciliul, inclusiv amenda care a dus la suspendarea permisului.

Totodată, proiectul stabilește și reguli pentru majorarea amenzilor neachitate la termen. Anume, dacă amenda nu este plătită în termen de 3 luni de la scadență, se aplică o majorare de 30%, iar dacă neachitarea continuă după 6 luni, se adaugă o altă majorare de 30%.

În plus, șoferii nu vor putea circula cu autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie pe drumurile publice dacă nu scapă de creanțele provenite din amenzi contravenționale în termen de 90 de zile.

Recuperarea amenzilor și taxelor, motivul din spatele noilor reguli pentru permis

Adrian Negrescu este de părere că măsurile privind condiționarea dreptului de a conduce urmăresc, în esență, recuperarea sumelor neîncasate din amenzi și taxe locale, care, spun el, chiar reprezintă un volum semnificativ de bani pentru primării.

„Se va merge foarte mult pe ideea asta de a recupera banii neplătiți din amenzi. Este o sumă foarte mare. Sunt primării care n-au recuperat nici măcar 20% din banii din taxe și impozite, neplătite de către populație în ultimii ani. Iar aici, într-adevăr, este un efort pe care statul încercă să-l pună în aplicare, condiționând printre altele și dreptul de a conduce, prin plata taxelor și impozitelor, inclusiv a amenzilor.

E nevoie să recuperăm cât mai mulți bani, iar cei datorați de către persoanele fizice, de către companii, în cuantumul unor amenzii, a unor taxe și impozite care nu au fost făcute la timp, cuantifică o sumă mare. Este momentul în care statul trebuie să strângă rândurile și să vadă unde risipește cei mai mulți bani”, admite Adrian Negrescu.

Autoritățile locale vor putea identifica și sancționa clădirile fără autorizație

Pe lângă măsurile de reducere a cheltuielilor, proiectul prevede și modificări în Codul Administrativ, vizând, printre altele, regimul proprietății publice și private al administrațiilor locale. În încercarea de a crește veniturile locale, se propune majorarea cu 100% a impozitului pentru clădirile construite fără autorizație, pe o perioadă de cinci ani.

„Autoritățile administrației publice locale vor putea efectua inspecții pe teren și prin imagini satelitare, drone și alte tehnologii pentru identificarea clădirilor fără autorizație sau nedeclarate. Imaginile pot fi folosite ca probe pentru sancțiuni fiscale și disciplinare, cu scopul să îmbunătățească controlul și identificarea construcțiilor ilegale sau nedeclarate”, se spune în expunerea de motive.

Măsura sancționează construcțiile ilegale și aduce bani la buget

Întrebat despre acest subpunct, specialistul în economie a apreciat că măsura propusă vine să sancționeze construcțiile realizate fără respectarea normelor legale și să stimuleze intrarea acestora în legalitate. Care, fără doar și poate, aduce și bani în visteria statului român.

„Este o decizie care vine să sancționeze faptul că în România se construiește în continuare fără niciun fel de respectare a normelor în domeniu. Mi se pare un fel de amendă pentru cei care încearcă să fenteze legislația în vigoare, să frenteze legea. Cred că este un lucru pozitiv din punctul meu de vedere.

Sper ca odată cu acest tip de sancțiune, toate aceste clădiri să intre în legalitate și să respecte normele în domeniul în așa fel încă cei care locuiesc în ele sau cei care lucrează în ele să nu fie victimele unor posibile probleme generate de modul în care s-au construit”, a completat economistul, pentru FANATIK.

Negrescu: „Potențialul de a crește taxele s-a închis”

În contextul actual, expertul susține că cea mai eficientă soluție pentru stat este să își reducă cheltuielile proprii, dat fiind că spațiul pentru creșterea taxelor și împrumuturile suplimentare este aproape blocat pentru următorii ani.

„Cea mai sănătoasă măsură pe care statul o poate lua momentul de față este să-și reducă propriile cheltuieli. Cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu bunurile și serviciile, cheltuieli de funcționare. Potențialul de a crește taxele s-a închis. De acum încolo cel puțin 3-4 ani nu văd de unde să mai creștem taxele, în condițiile în care, și așa, economia abia se mișcă.

Din împrumuturi, de asemenea, nu mai putem să finanțăm statul român. Am ajuns deja la o limită maximă de aproape 50 de miliarde de euro în fiecare an. Motiv pentru care singura șansă e să strângem cureaua. Sper ca statul să dea în momentul de față dovadă de solidaritate cu populația”, conchide Negrescu.