Cristina Pocora (47 de ani) a fost numită în luna martie, de către Ilie Bolojan (57 de ani), consilier de stat pe zona de politici sociale în cadrul Cancelariei premierului. Fost deputat PNL, între 2008 și 2016, și membru al Consiliului Național al Audiovizualului, în perioada 2018-2024, Cristina Pocora mai făcea parte și din Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune, funcție din care și-a dat demisia acum câteva zile, pentru a evita incompatibilitatea.
”Am ales cancelaria premierului, pentru că zona de politici sociale este cea care m-a interesat întotdeauna, unde am activat şi am avut rezultate. Este o poziţie care mă onorează”, a declarat Pocora pentru news.ro. Numele Cristinei Pocora figurează ca intimat într-un dosar al cărui obiect este „contestație la executare – întoarcere executare silită”, înregistrat pe 18 iulie 2022 la Judecătoria Slobozia, în timp ce contestatori sunt o persoană fizică, D.D.S., și o societate comercială, Milenium Land SRL.
Conform datelor din dosar consultate de FANATIK, contestatorii au formulat contestaţie la executare, în contradictoriu cu Cristina Pocora, împotriva executării silite pornite în dosarul de executare nr. 98/2015 aflat pe rolul unui birou de executor judecătoresc, prin care s-a dispus punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă din 24.10.2014, pronunțată de Tribunalul Ialomița. Contestatorii au solicitat instanţei să constate intervenită prescripția în cursul executării silite, să anuleze formele de executare şi executarea silită însăşi şi să dispună întoarcerea executării silite.
Ei au arătat că, prin cererea depusă la executorul judecătoresc, creditoarea Cristina Pocora a solicitat executarea silită a contestatorilor, invocând faptul că deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în valoare de 3.000 euro şi 3.500 lei cheltuieli de judecată, plus cheltuieli de executare, titlu executoriu reprezentat de decizia civilă din 24.10.2014. Contestatorii au învederat faptul că de la data deschiderii dosarului de executare silită nu au primit nicio altă înştiinţare din partea creditoarei Cristina Pocora ori din partea executorului judecătoresc cu privire la efectuarea vreunui act de executare silită împotriva lor.
Contestatorii au invocat dispoziţiile art. 706 C.pr.civ., care prevăd: „dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel”. Au precizat că din anul 2015 nu au fost efectuate plăţi şi nici nu au fost întreprinse măsuri/acte de executare silită, iar termenul de prescripţie de 3 ani fiind împlinit. Potrivit prevederilor legale, „cursul prescripţiei se întrerupe pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare”. Din interpretarea sistematică şi teleologică a normei citate, rezultă că prescripţia operează şi în timpul executării silite dacă pentru o perioadă de 3 ani nu intervine vreun act întrerupător al cursului său.
În dosar se arată că contestatorii au fost obligați la plata către Cristina Pocora a sumei de 3.000 euro, reprezentând daune morale, precum și a sumei de 3.500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Contestatorii au arătat că din anul 2015 nu au făcut vreo plată creditoarei şi nici executorului judecătoresc. De asemenea, din anul 2015 şi până în anul 2022, nu au fost efectuate acte de executare împotriva lor, care să întrerupă cursul prescripţiei. Totodată, au solicitat întoarcerea executării silite, având în vedere faptul că executorul judecătoresc a dispus măsura înfiinţării popririi asupra conturilor acestora şi au stins o parte din creanţa reclamată de creditoare.
În considerarea celor arătate, au solicitat anularea formelor de executare ce au fost emise până la această dată şi a executării silite, în lipsa unui titlu executoriu valid. Instanța a arătat că, având în vedere faptul că cererea de executare silită a fost formulată la data de 1.10.2015, se pune problema stabilirii legii aplicabile în timp în ceea ce privește judecata contestației la executare. Sub aspectul legii procesuale aplicabile contestației la executare, având în vedere principiul enunţat de art. 24 Cod de procedură civilă, precum şi faptul că cererea de executare silită a fost înregistrată la executor la data de 01.10.2015, instanţa a menționat că va reţine că prezentul litigiu este guvernat de regulile stabilite de Noul Cod de procedură civilă, în forma în vigoare la data formulării cererii de executare.
Pe fondul cauzei, în ceea ce privește contestația la executare, invocându-se ca motiv de nelegalitate împlinirea prescripției în cursul executării silite, față de împrejurarea că de la data îndeplinirii ultimului act de executare întreruptiv de prescripție s-au scurs mai mult de 3 ani, instanța a reținut următoarele: având în vedere că dreptul de a cere executarea silită a obligaţiilor ce rezultă din titlul executoriu s-a născut ulterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, prescripției îi sunt aplicabile dispozițiile acestuia.
În dosar se mai specifică faptul că instituția prescripției extinctive joacă un dublu rol: în primul rând, ea reprezintă o sancțiune civilă aplicabilă creditorului unui raport juridic, care nu înțelege să iasă din pasivitate și să intenteze o acțiune civilă împotriva debitorului care nu își execută obligațiile sau să solicite executarea silită în baza titlului executoriu pe care îl deține; în al doilea rând ea reprezintă o garanție a stabilității raporturilor juridice desfășurate într-o societate democratică care este de natură a proteja debitorii de eventuale abuzuri de drept provenind din partea creditorilor lor. În prezenta cauză, instanța a reținut că principalul motiv de nelegalitate al executării invocat de către contestatori îl reprezintă prescripția dreptului de a obține executarea silită, prescripție intervenită în cursul executării silite, instanța fiind învestită în mod legal cu cercetarea acestui motiv de nulitate a executării.
Instanța a mai reținut că motivele de întrerupere sau suspendare a termenului de prescripție sunt doar cele prevăzute de lege, iar în speța de față, creditoarea Cristina Pocora nu a făcut dovada existenței vreunui act de întrerupere sau suspendare a prescripţiei. Pe cale de consecință, instanța a constatat că de la data ultimului act de executare întocmit în cadrul dosarului de executare nr. 98/2015 s-au scurs mai mult de 3 ani, Cristina Pocora nefăcând dovada niciunui act de executare care să întrerupă prescripţia pentru perioada cuprinsă între 01.09.2018 – 01.09.2021. În aceste condiții, instanța a constatat că, la data de 01.09.2021, a intervenit prescripția în cursul executării silite, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Astfel, instanţa a apreciat că actele de executare efectuate începând cu data de 01.09.2021 au fost întocmite cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare și că va admite contestația la executare. În aceste condiţii, toate actele de executare efectuate începând cu data de 01.09.2021, privindu-i pe debitorii Milenium Land SRL și D.D.S., în cadrul dosarului de executare sunt lovite de nulitate, întrucât titlul executoriu în baza căruia s-a efectuat executarea silită și-a pierdut puterea executorie, iar obligațiile născute în baza sa nu mai pot fi aduse la îndeplinire prin executare silită. Această decizie a fost luată de Judecătoria Slobozia pe 23 martie 2023. Cristina Pocora a formulat apel, care a fost respins de Tribunalul Ialomița, ca nefondat, pe 14 ianuarie 2025.