Consiliera lui Klaus Iohannis e nemulțumită de pensia specială. Ce decizie a luat Lenuța Cobuz

Lenuța Cobuz este unul din cei mai vechi consilieri ai lui Klaus Iohannis. Încă de la începutul primului mandat al președintelui la Cotroceni, pe 8 ianuarie 2015, Cobuz a ocupat funcția de consilier în cadrul mai multor departamente ale Administrației Prezidențiale, precum și funcția de șef birou în cadrul Biroului Juridic din subordinea Secretariatului General al Administrației Prezidențiale.

Lenuța Cobuz a dat în judecată Casa de Pensii a MApN

Pe 19 martie 2024, Lenuța Cobuz a fost numită consilier de stat la Cancelaria Ordinelor. În perioada august 1985 – august 2005, Cobuz a activat în structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale, iar între septembrie 2005 și ianuarie 2015 a fost consilier juridic în mediul privat.

Numele Lenuței Cobuz apare ca reclamant într-un dosar înregistrat pe 29 iulie 2024 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Pârât figurează Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, iar obiectul dosarului este “pretenții impozit”. Nu a fost stabilit, încă, primul termen al dosarului.

Este vorba despre noua lege a pensiilor speciale, care reglementează impozitarea progresivă a acestora. În dosare similare cu cel al Lenuței Cobuz, reclamantul solicită instanței pronunţarea unei hotărâri prin care pârâtul (adică Casa de Pensii) să fie obligat  la restituirea sumelor reţinute din pensia sa cu titlu de impozit.

Digi24.ro

Scumpiri record pe piața imobiliară. Cât a ajuns să coste un apartament în zona de Sud a Bucureștiului

În  motivarea acţiunii, reclamantul arată că are calitatea de pensionar militar, iar începând cu luna ianuarie 2024 venitul său a fost redus substanţial prin aplicarea unor cote de impunere suplimentare potrivit art. 101 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023. S-a apreciat că, prin aplicarea acestei cote progresive de impozitare, există o discriminare faţă de pensionarii din sistemul public, dar şi faţă de ceilalţi beneficiari de pensii de serviciu.

Legiuitorul este liber să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu

Instanța a arătat că prin decizia Curții Constituţionale, aceasta a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat (în privința pensiilor de serviciu) ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.

Instanța a reținut că, întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, “cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii”.

Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare.

Digisport.ro

"ROMÂNIA a trecut pe aici!" Cum au lăsat "Tricolorii" vestiarul de la Prishtina, după 3-0 cu Kosovo

Consiliera lui Klaus Iohannis a încasat o pensie specială de 5.631 lei pe lună

Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.

Lenuța Cobuz a încasat de la Casa de pensii Sectorială a MApN o pensie anuală de 67.572 lei (5.631 lei pe lună), conform declarației de avere din iunie 2024, consultată de FANATIK. În document nu se află vreo informație legată de venitul încasat de la Administrația Prezidențială. În schimb, Cobuz a mai încasat 58.933 lei ca “raport serviciu” de la Primăria Cornetu și 2.516 lei ca indemnizație de la CNSAS. La Cornetu, Lenuța Cobuz și soțul ei dețin un teren intravilan de 2.240 metri pătrați și o casă de locuit de 112,14 metri pătrați, cumpărate în 2002.

Portofoliul imobiliar este completat de un apartament de 67,99 metri pătrați în București. În 2023, familia Cobuz a vândut un teren și un alt bun imobil, pentru 46.000 euro. Consiliera lui Klaus Iohannis și soțul ei au 1.221.365 lei și 68.916 euro în conturi, ceea ce înseamnă un total de aproximativ 315.000 euro. Familia Cobuz mai deține hârtii de valoare la Ministerul Finațelor (sub formă de titluri de stat, certificate, obligațiuni) în cuantum de 400.000 lei. Soțul Lenuței Cobuz lucrează tot la Administrația Prezidențială, venitul său anual fiind de 109.673 lei.