Cartierul Primăverii, considerat un simbol al puterii comuniste dar și al bogăției capitaliste, ar putea rămâne fără două dintre arterele principale ale sale, acestea urmând să-și schimbe denumirea.
Consilierii municipali din București vor să ia în discuție joi modificarea numelor bulevardului Primăverii și a străzii Herăstrău.
Proiectul a fost inițiat de consilierii PNL: Cătălin Deaconescu și Răzvan Socolici, și cei USR: Nicorel Nicorescu și Sanda Hristudor. Aceștia spun despre cartierul Primăverii că reprezintă un simbol comunist, care ar trebui eliminat.
Bulevardul Primăverii ar urma să se numească ”Monica Lovinescu”, în timp ce strada Herăstrău ar putea lua numele ”Virgil Iernuca”, potrivit noului proiect.
Cartierul Primăverii a fost considerat mereu unul al elitelor, iar înainte de 1989, aici domiciliau membrii nomenclaturii, în frunte cu Nicolae Ceaușescu.
În perioada antebelică, zona se numea ”Parcelarea Bonaparte” sau ”Parcelarea Ferdinand I”, iar după Primul Război Mondial, aici au început să apară clădiri în stil neoromânesc dar și mediteranean eclectic, maur și toscano-florentin.
La începutul anilor ’40, mai multe case fuseseră construite în acea zonă, care era folosită pentru picnic și ieșiri la aer liber, pe malul lacului.
După 1945, odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și venirea comuniștilor la putere, imobilele sunt preluate de noile elite, iar fața cartierului se schimbă definitiv.
Ceea ce era una din zonele boeme ale capitalei, devine o adevărată garnizoană, păzită de milițienii care aveau misiunea de a închide străzile și de a nu permite accesul persoanelor străine, cu excepția riveranilor.
După 1989, cartierul Primăverii a rămas unul al bogaților, al șefilor de stat și al ambasadorilor. Multe dintre imobile au fost fie vândute fie închiriate de RA-APPS (fosta Gospodărie de Stat), iar zona a devenit și mai aglomerată după ce mai multe blocuri au fost construite printre vilele de aici.