Consilierul lui Ilie Bolojan, acuzat că a făcut prăpăd în apartamentul în care a locuit cu chirie: „Am avut încredere, fiind de la USR“

Pe 7 august 2025, avocatul Răzvan Lupu, fost deputat al Alianței USR PLUS în legislatura 2020-2024, a fost numit în funcția de consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului, printr-o decizie a premierului Ilie Bolojan. Lupu este membru al Baroului București și cadru didactic al Facultății de Drept a Universității din București, unde predă drept constituțional și instituții politice. În perioada petrecută în Parlament, Lupu a fost vicelider de grup al USR PLUS și membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților.

Răzvan Lupu vrea să recupereze garanția achitată proprietarului

Numele lui Răzvan Lupu apare ca reclamant într-un dosar al cărui obiect este „acțiune în răspundere contractuală”, înregistrat pe 5 iulie 2024 la Judecătoria Sectorului 1. Pârât figurează o persoană fizică, B.A.C., proprietarul unui apartament pe care i l-a închiriat lui Lupu, ce deține o casă în localitatea prahoveană Bucov. În dosarul consultat de FANATIK se arată că pârâtul, în calitate de locator, și reclamantul Răzvan Lupu, în calitate de locatar, au încheiat un contract de închiriere având ca obiect închirierea apartamentului din Bd. Unirii nr. 8, în schimbul plății unei chirii lunare în valoare de 3.175 lei, pe o perioadă de 1 an, începând cu data de 14.09.2021 și până la data de 14.09.2022 inclusiv, astfel cum rezultă din contractul atașat la dosar, însușit de ambele părți prin semnătură.

La data de 14.09.2021, Lupu a achitat pârâtului suma totală de 6.350 lei, reprezentând contravaloarea garanției, precum și a chiriei aferente primei luni. Conform art. 3.1 din contractul de închiriere, „contractul se va prelungi automat, pe perioade succesive de câte 1 an, cu excepția cazului în care oricare dintre părți transmite celeilalte părți o notificare privind intenția de a nu prelungi sau de a modifica contractul, cu cel puțin 1 lună calendaristică înainte de data încetării duratei inițiale a contractului sau a duratei extinse”. În baza prevederii anterior menționate, contractul de închiriere a fost prelungit automat pe o perioadă de încă un an, începând cu data 15.09.2022. Conform celor prevăzute în procesul-verbal de predare-primire, asumat prin semnătură de ambele părți, contractul de închiriere a încetat, în temeiul art. 8.2, prin denunțare unilaterală, iar apartamentul a fost restituit locatorului de către locatar la data de 05.10.2023.

Potrivit aceluiași proces-verbal, proprietarul și locatarul au stabilit de comun acord că apartamentul se află într-o stare bună, iar bunurile predate cu ocazia închirierii nu lipsesc și nu sunt deteriorate. În aceste condiții, părțile au convenit că proprietarul va face transferul garanției în valoare de 3.175 lei plătite de către locator cu ocazia încheierii contractului. Instanța a reținut că, potrivit art. 3.5 din contract, părțile au prevăzut că garanția se restituie integral locatarului după încetarea termenului contractual și semnarea procesului-verbal de predare primire care atestă restituirea apartamentului și bunurilor din inventar. Părțile au mai stipulat în cuprinsul art. 3.6 din contract că în cazul în care la data restituirii apartamentului, acesta nu se află într-o stare bună, lipsesc sau sunt deteriorate bunuri din inventar sau locatarul nu și-a îndeplinit orice obligații, locatarul va fi obligat să plătească integral sumele datorate proprietarului și contravaloarea prejudiciilor cauzate acestuia. Aceste valori se pot acoperi din garanție.

Digi24.ro

Momentul Mythos și cei cinci zei ai inteligenței artificiale: de ce noul model AI a devenit prea periculos pentru a fi lansat pe piață

În acest context, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3.5 din contract pentru restituirea garanției de către pârât reclamantului, întrucât contractul de închiriere a încetat ca urmare a denunțării unilaterale, iar predarea bunului închiriat a avut loc la data de 05.10.2023, în stare corespunzătoare, conform procesului-verbal semnat de ambele părți fără nicio obiecțiune. Instanța a specificat că nu poate primi alegațiile pârâtului, în sensul că nu a inspectat cu atenție apartamentul la momentul predării și nu a citit corespunzător procesul-verbal înainte de a-l semna, întrucât nimeni nu își poate invoca propria culpă pentru a fi exonerat de răspundere.

Digisport.ro

Iranienii continuă: după executarea unui sportiv, au condamnat pentru prima dată la moarte o femeie! De ce e acuzată

Proprietarul a susținut că pereții erau murdari, pătați și zgâriați

În dosar se arată că, în aceste circumstanțe, nu pot fi avute în vedere susținerile pârâtului conform cărora apartamentul nu era într-o stare corespunzătoare din pricina reclamantului Răzvan Lupu, fapt constatat abia la data de 30.10.2023, când pârâtul s-a mutat în imobil. Aceste aspecte, precum hota nefuncțională, curățenia precară, pereții murdari, pătați și zgâriați puteau și trebuiau constatate la momentul predării-primirii apartamentului și consemnate în cuprinsul procesului-verbal semnat de ambele părți. Mai mult decât atât, pârâtul nu a făcut nicio dovadă a deteriorărilor invocate și a faptului că acestea au survenit pe perioada în care apartamentul se afla în detenția apartamentului, deși, conform art. 249 C.pr.civ., sarcina probei îi incumba.

Având în vedere că apartamentul a fost restituit locatorului într-o stare corespunzătoare, acestuia din urmă îi incumba obligația de a-i restitui locatarului Răzvan Lupu contravaloarea garanției achitate la semnarea contractului, în cuantum de 3.175 lei, obligație pe care și-a asumat-o din nou la momentul semnării procesului-verbal de predare-primire. Din valoarea garanției, de 3.175 lei, reclamantul a scăzut contravaloarea facturilor la întreținere pentru lunile august și septembrie 2023, și anume 1.117,71 lei, precum și contravaloarea facturii pentru energia electrică aferente lunii septembrie 2023, în cuantum de 120 lei, cheltuieli necontestate de pârât, rezultând astfel suma de 1.937,29 lei, reprezentând diferență de garanție, ca efect al compensării legale. Pe de altă parte, culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării. Aşadar, pentru a răsturna prezumţia de culpă, pârâtul trebuia să facă dovada plăţii ori a unei cauze exoneratoare de răspundere.

Pârâtul a comunicat instanței că Răzvan Lupu l-a informat în data de 19.09.2024 că va părăsi apartamentul, iar în 2.10.2024 i-a comunicat că în 2-3 zile va finaliza mutarea. La data de 05.10.2024 au stabilit să se întâlnească pentru predarea apartamentului, moment în care proprietarul a făcut o verificare sumară a apartamentului, constatând că, la prima vedere, totul părea în regulă. „A avut încredere în reclamant, acesta fiind de la USR. El i-a dat să semneze procesul-verbal și nu a fost prea atent la ce a semnat. Menționează că este programator, în timp ce reclamantul este avocat. În aceste condiții, a semnat procesul-verbal de predare-primire, considerând că apartamentul era în stare corespunzătoare. Ulterior, după două săptămâni, a revenit în apartament și a constatat o stare de mizerie semnificativă, dar a decis să rezolve curățenia pe cont propriu, deși reclamantul lăsase apartamentul în această stare”, s-a consemnat în dosar ca declarație a proprietarului apartamentului.

Răzvan Lupu a câștigat procesul, dar proprietarul a făcut apel

Acesta a mai menționat că, după aproximativ o lună, când s-a mutat în apartament, a observat că hota aragazului era nefuncțională. A specificat că, în momentul semnării procesului-verbal de predare-primire, nu a verificat starea electrocasnicelor. De asemenea, la prima utilizare a dușului, a constatat că scurgerea era înfundată, fiind necesară intervenția unui instalator pentru a remedia problema. El a mai susținut că Răzvan Lupu întârzia frecvent cu plata chiriei și că, în mod constant, existau diferențe de 50 de lei pe care reclamantul nu le achita. În ceea ce privește garanția, a afirmat că i-a comunicat reclamantului că aceasta va fi restituită după sosirea ultimelor facturi, pentru a putea fi achitate. A mai menționat că din apartament lipsește o plantă ornamentală.

Instanța a notat că pârâtul a invocat că la rândul său reclamantul îi datorează sume de bani cu titlu de diferențe de chirie și penalități de întârziere, acesta nu a înțeles să formuleze în prezenta cauză o cerere reconvențională. Prin urmare, instanța a specificat că nu poate analiza caracterul datorat al sumelor menționate de pârât, iar acestea nu pot duce la exonerarea lui de la plata diferenței de garanție. Pârâtul își poate valorifica însă pretențiile pe cale separată. În ceea ce privește nerespectarea termenului de preaviz de 60 de zile, instanța apreciază că nici această apărare formulată de pârât nu are legătură cu pretenția dedusă judecății, obligația de restituire a garanției, totală sau parțială, fiind condiționată doar de încetarea contractului și de predarea imobilului închiriat în stare corespunzătoare, cerințe care, așa cum s-a reținut anterior, au fost respectate, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

În consecință, constatând că pârâtul nu a dovedit efectuarea plății ori stingerea obligației prin orice altă modalitate prevăzută de lege și nici nu a invocat, în mod justificat, o cauză exoneratoare de răspundere, instanța a reținut culpa contractuală a acestuia și faptul că datorează reclamantului suma de 1.937,29 lei, reprezentând diferenţă de garanţie. Ținând cont de considerentele expuse, instanța a arătat că va admite cererea de chemare în judecată și va obliga pârâtul la restituirea către reclamantul Răzvan Lupu a sumei de 1.937,29 lei, reprezentând diferenţă de garanţie. Această decizie a fost luată de Judecătoria Sectorului 1 pe 20 decembrie 2024. Proprietarul apartamentului a formulat apel, astfel că dosarul a ajuns la Tribunalul București, care nu a stabilit următorul termen din proces.