Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump stârnește controverse încă din prima zi. Ce țări i s-au alăturat și care sunt șansele să devină o alternativă la ONU. ”O aventură în relațiile internaționale”

Donald Trump a lansat joi, la Davos, Consiliul său pentru Pace, în cadrul unei ceremonii de semnare la care au participat aproximativ treizeci de aliați. În ciuda declarațiilor grandioase ale președintelui american, nicio putere majoră și puțini aliați istorici au decis să se alăture imediat acestei noi organizații internaționale.

„Ungaria şi Bulgaria s-au alăturat Consiliului de Pace din raţiuni electorale”

Până în prezent, doar 35 de țări au fost de acord să se alăture Consiliului, dintre cele 60 care au confirmat primirea unei invitații, între care şi România. Dintre statele Uniunii Europene, doar Ungaria şi Bulgaria au dat până acum curs invitaţiei lui Donald Trump. Această poziţionare alături de SUA nu reprezintă însă vreo ameninţare la unitatea construcţiei europene, după părerea analiştilor.

„Ungaria, deja ne-am obișnuit cu ea că face chestiile astea. Adică Ungaria este clar că, prin excelență, joacă pariul acesta al susținării necondiționate a demersilor SUA. dar mai ales al lui Trump. Viktor Orban nu face un secret din asta, iar pentru el asta înseamnă și o miză foarte mare pentru alegerile din această primăvară, în sensul că se bazează foarte mult ca să îl ajute Trump în ceea ce înseamna viitoarea campanie electorală. Iar Bulgaria… Şi acolo vedem că lucrurile sunt foarte, foarte complicate raportat la decizia președintelui de a-și da demisia și de a participa la alegeri. Deci și acolo aș vedea-o într-o notă electorală”, a declarat în exclusivitate pentru FANATIK analistul Cristian Barna, expert în studii de securitate.

„Donald Trump nu poate substitui ONU cu acest Consiliu de Pace”

Mai mulți aliați istorici ai SUA refuză însă să susțină acest proiect care își propune în mod deschis să concureze ONU. Conceput inițial de Washington pentru a pune capăt războiului din Gaza, Consiliul, așa cum este prevăzut în cartă, depășește acum cadrul Orientului Mijlociu. Textul de opt pagini critică „abordările și instituțiile care au eșuat prea des”, într-o aluzie clară la ONU, și le solicită ţărilor curajul de a se desprinde de acestea. De asemenea, subliniază „nevoia unei organizații internaționale pentru pace mai agile și mai eficiente”. Norvegia și Franța chiar au subliniat riscul ca acest Consiliu pentru Pace să submineze rolul ONU şi, de altfel, niciunul dintre ceilalți patru membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite nu a acceptat până acum invitația lui Donald Trump.

Digi24.ro

De ce a murit femeia în mașina electrică arsă ca o torță în București, și de ce soțul ei, deși afectat de flăcări, a scăpat

„Nu aș demoniza foarte mult acest proiect pentru că acest Consiliu de Pace el nu este ca și idee rău intenționat. El vine în urma unui armistiţiu de pace semnat. Adică este a doua etapă de implementare armistiţiului de pace pentru Fâşia Gaza. Ori, faptul că zgomotul este mai mare din partea lui Donald Trump referitor la un ‘ONU alternativ’, aia nu se va întâmpla niciodată. Zgomotul ăsta mare făcut de Trump vine să demonizeze un demers, care, de fapt, e un demers foarte normal și asumat cu privire la pacea în Fâșia Gaza”, este de părere Cristian Barna.

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Prostule, ține minte ce-ți zic!”. Imediat, miliardarul a primit o lovitură total neașteptată: ”A rămas blocat”

Analistul a ţinut să sublinieze că organismul creat de Trump nu va ajunge să se substituie Naţiunilor Unite. „Nu se va întâmpla niciodată. Donald Trump nu poate să facă chestia asta, el face show acum, dar orice înseamnă o retragere a SUA din ONU va trebui să fie supusă votului Congresului american”, ne-a mai declarat Cristian Barna.

„Donald Trump i-a dat Consiliului de Pace o dimensiune de un club select, de tip Mar-a-Lago”

Reticenţa marilor puteri, China, India şi Rusia, de a se alătura demersului, dar şi a multor altor state este dată şi de caracterul dat de preşedintele SUA acestei noi organizaţii, prin contribuţia de un miliard de euro cerută de liderul de la Casa Albă. „Dimensiunea pe care i-a dat-o Trump este o dimensiune de un club select, de tip Mar-a-Lago. Adică faptul că tu spui, ‘Ok, vrei să faci parte din acest Consiliul de Pace, trebuie să plătești un miliard de dolari’… Nu poți să faci un organism de menținere a păcii şi să condiționezi apartenenţa la el de o contributivitate financiară.

Pentru Consiliul de Pace, da, se vorbește despre un ajutor financiar, dar atenție, acest ajutor financiar al țărilor care vor participa la Consiliului de Pace este pentru ajutorarea populației din Fâșia Gaza. Modul în care s-a condiționat semnarea acestei adeziuni la Consiliu de Pace nu sună așa în momentul de față. Pare un demers de  aventură în relațiile internaționale, tot acest Consiliu de Pace și modul în care el este acum arhitecturat de către Donald Trump. De aici această rezervă”, a mai spus Cristian Barna, pentru FANATIK.

Pe lângă Statele Unite, înscrierea în Consiliul pentru Pace a fost semnată joi, la Davos, de şefii de stat sau de guvern din următoarele state: Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Bulgaria, Ungaria, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Maroc, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan.