Life

Constantin Enceanu, adevăruri nespuse despre Petrică Mîțu Stoian: ”Eu cu sora mea nu am fost la fel de apropiat cum am fost cu el”

Constantin Enceanu a vorbit, în exclusivitate pentru FANATIK, despre cum a pornit cariera lui, dar și despre relația pe care a avut-o cu Petrică Mîțu Stoian.
21.12.2021 | 13:42
Constantin Enceanu adevaruri nespuse despre Petrica Mitu Stoian Eu cu sora mea nu am fost la fel de apropiat cum am fost cu el
Constantin Enceanu, adevăruri nespuse despre prietenia cu Petrică Mîțu Stoian Fotomontaj: Fanatik
ADVERTISEMENT

Cântărețul Constantin Enceanu a vorbit, pentru prima oară, despre cum și-a dat seama că are talent la muzică, cum o întâlnire întâmplătoare cu o rudă de-ale sale i-a fixat drumul în viață, dar și cum l-a cunoscut pe regretatul Petrică Mîțu Stoian, artistul care i-a devenit cel mai apropiat prieten timp de decenii.

Constantin Enceanu a ajuns să cânte după ce și-a auzit vocea înregistrată

Constantin Enceanu a dezvăluit, pentru FANATIK, că, pe când era încă la vârsta preșcolară, o rudă de-ale sale, vecin de casă, i-a făcut o surpriză de proporții. O surpriză care, la acea vreme, i-a schimbat, practic, destinul și l-a transformat în marele cântăreț de acum.

ADVERTISEMENT

”De cântat, de când mă știu, am cântat. Un vecin de-al meu lucra în Siria și a venit cu un casetofon de care nu mai văzusem până atunci, era OZN. Avea și funcție de înregistrare. M-a întrebat dacă eu când, i-am zis că da, și m-a înregistrat.

Am cântat o melodie a lui Ion Dolănescu. Am reținut că nu puteam să duc fraza muzicală până la capăt, trebuia să respir, nu știam tehnică, dar mi-a rămas în memorie că mi-a pus înregistrarea și am rămas șocat de cum se aude vocea mea.

ADVERTISEMENT

Nu îmi venea să cred… Acea întâlnire cu ruda mea nu o să o uit niciodată, era prima oară când îmi auzeam vocea înregistrată și nu eram încă clasa I”, povestește, melancolic, Constantin Enceanu.

Dragostea lui pentru muzică vine și pe linie genetică, atât mama sa, cât și tatăl său iubind din cale afară folclorul, mai ales cel oltenesc, cu balade, doine și melodii săltărețe.

ADVERTISEMENT

”M-am născut cu dragostea asta de muzică. Mama mea a vrut să fie cântăreață de muzică populară, dar, la vremea aceea, părinții ei nu au lăsat-o, era altă mentalitate. Dar l-a nimerit pe tata, care iubea muzica populară. Tatăl meu, la nunți, stăea lângă lăutari și deja era spaima lor, era un stres pentru bieții oameni. Mama a încercat prin mine, oarecum, să își îndeplinească visul, așa cum fac părinții”, mai spune, pentru FANATIK,Constantin Enceanu.

Ce este, de meserie, Constantin Enceanu, cu adevărat?

Deși a ajuns unul dintre cei mai mari cântăreți de muzică populară, Constantin Enceanu a făcut un liceu care nu are nicio legătură cu muzica, el terminând la secția Construcții a liceului Energetic din Craiova. Adică, în teorie, trebuia să fie constructor, nu cântăreț.

ADVERTISEMENT

”La liceu, părintele din sat mă voia la seminarul teologic. Diriginta mea voia să fac pedagogie, părinții voiau să mă vadă popă. Eu voiam să cânt însă.

Trebuia să îmi fac fișele pentru înscrierea la liceu, în iunie, dar am primit o scrisoare de la vărul meu din Craiova. Îmi zicea să mă înscriu la Energetic și nu știu ce a fost în mintea mea și m-am înscris acolo. Toți erau șocați…

Am dat examen la Electrotehnică, un domeniu la care nici acum nu mă pricep, că dacă desfac un aparat, când îl pun la loc rămân cu piese… Nu am luat, nu am intrat nici la Mecanică și mă dusei la Construcții, am picat în cap rău de tot…”, povestește, cu umor, Constantin Enceanu, artistul recunoscând că nici acum nu se atinge de chestiuni care țin de reparații simple.

Constantin Enceanu visa să fie cântăreț

Între timp, cum iubea muzica, a ajuns la Școala Populară de Artă din Craiova și, acolo, chiar s-a pus cu burta pe carte. ”Prin clasa a XI-a am mers și la Școala Populară de Artă, la doamna Paula Dogăroiu, ea fiind și în juriu la Cântarea României și deja știa despre mine. Ea m-a ambiționat să învăț când mi-a spus că am șanse să devin cântăreț”, rememorează artistul.

Dar recunoașterea lui ca solist de muzică populară a venit imediat după Revoluție atunci când, deși lucra la o fabrică din Craiova, și-a urmat visul să devină cântăreț. ”A venit Revoluția și atunci am ajuns cântăreț. Am participat la concurs, la Maria Tănase, la festival, iar în 1991 s-a înființat ansamblul. Am dat concurs și am ajuns aici, la acest ansamblu, solist, director, etc, am deja 30 de ani acolo”, spune Constantin Enceanu pentru FANATIK.

Cum l-a cunoscut Constantin Enceanu pe Petrică Mîțu Stoian

Constantin Enceanu și Petrică Mîțu Stoian sunt văzuți ca un model de prietenie în lumea muzicii populare, cei doi fiind, în memoria publică, nedespărțiți. Iar Constantin Enceanu a dezvăluit, în exclusivitate pentru FANATIK, cum l-a cunoscut pe Petrică Mîțu Stoian și cum au ajuns atât de apropiați.

”Petrică a venit cu vreo 14 ani în urmă la noi, la Maria Tănase. El era la Doina Gorjului și a venit la noi pentru că, la vremea respectivă, domnul primar Antonie Solomon (fost primar al Craiovei, n. red.) iubea, și iubește și acum, foarte mult muzica populară. Voia să facă cel mai puternic ansamblu, cu soliști de valoare, peste Doina Gorjului. Așa că l-a adus și pe Petrică și pe Niculina Stoican, și ușor, ușor, am devenit tari și la nivel de țară”, povestește Constantin Enceanu.

Cu toate acestea, până ca Petrică Mîțu Stoian să ajungă la Ansamblul Maria Tănase din Craiova, ei doi deveniseră, deja, amici. ”Eu îl știam cu mult înainte pe Petrică, iar prietenia noastră s-a sudat cu vreo doi, trei ani înainte să vină la Ansamblul Maria Tănase. Noi ne întâlneam des la cântări”, își amintește Constantin Enceanu.

Constantin Enceanu: ”Am și zis `Ce frumos cântă băiatul ăsta`”

Iar prima lor întâlnire este imposibil de uitat. ”Prima oară l-am cunoscut pe Petre în 1994, la prima mea lansare, la prima mea casetă- ”Naiba de mândruliță” – lansată la Hanul Craiovița. Pe el l-au adus Maria Loga și Costel Măgureanu la mine la lansare. Atunci l-am văzut prima oară pe Petrică și l-am auzit cum cântă…

Era slăbuț, el fizic, la vremea respectivă, nu te dădea pe spate, dar avea o voce… Am și zis `Ce frumos cântă băiatul ăsta`, era altceva. Ușor, ușor ne-am apropiat, am ajuns să ne vedem foarte des. Mai ales aici, pe Oltenia, bărbați, eram noi doi și Costel Măgureanu care luam mai toate evenimentele”, povestește Constantin Enceanu.

Constantin Enceanu, primul Crăciun fără Petrică Mîțu Stoian: ”Va fi foarte greu”

După mai bine de două decenii în care au fost de nedespărțit, Constantin Enceanu va petrece Crăciunul fără să își vadă amicul, Petrică Mîțu Stoian încetând din viață, la doar 61 de ani.

”Petrică era cel mai apropiat prieten al meu. Eu cu sora mea nu am fost la fel de apropiat cum am fost cu Petre. Făceam Crăciunurile, Revelioanele împreună. Dacă nu ne vedeam de Crăciun, ne vedeam a doua zi, în familie. Ne vedeam de fiecare dată la zilele de naștere”, ne-a dezvăluit Constantin Enceanu.

Când vine vorba despre Petrică, Enceanu îl descrie simplu, dar într-o lumină care spune totul despre amiciția lor: ”Petre emana bunătate și bună dispoziție, avea poantele la el tot timpul și avea șarmul lui, era tare șugubăț”.

Printre ultimele întâlniri liniștite ale celor doi a fost cea de la ziua de naștere a lui Petrică Mîțu Stoian de anul acesta. ”De ziua lui (18 septembrie, n. red.) i-am luat o geacă de piele, de la Zara. I-am zis că dacă nu îi vine, să o schimbe, dar nu a schimbat-o, îi venea tare bine…”, mai spune Constantin Enceanu care, acum, va petrece primul Crăciun, după atât amar de vreme, fără prietenul său.

”Acum e primul Crăciun fără el. Va fi foarte greu…”, spune, cu lacrimi în colțul ochilor, Constantin Enceanu, vorbind despre Petrică Mîțu Stoian.

ADVERTISEMENT