Constantin Enceanu, sărbătoritul zilei, dezvăluiri despre cum e ca bunic: “Ce-i cu armata asta?”

Constantin Enceanu este un bunic fericit și împlinit. Are doi nepoți frumoși, de care se bucură din plin. Cu toate acestea, îndrăgitul artist recunoaște că este drastic cu cei mici și nu le permite orice. De Sfinții Constantin și Elena, Constantin Enceanu a acordat un interviu pentru FANATIK, în care a vorbit despre nepoți, regrete și a depănat amintiri din copilărie.

Constantin Enceanu, mândru de numele său: “Mi-a adus mult noroc acest nume”

La mulți ani, Domnule Enceanu! Cum serbați astăzi?

– Ziua de nume o serbez prin muncă, așa cum fac de vreo 20 și ceva de ani. Am spectacole și evenimente private. Numele de Constantin mi l-au pus părinții, pentru că pe nașul meu îl chema Constantin. Înainte, numele copilului era dat de nașii care au cununat părinții.

Numele acesta mi-a adus mult noroc în viață. Îl port cu mândrie. E un nume de sfânt, un nume românesc, cu rezonanță. Când eram copil nu prea se punea accent pe ziua de nume. La școală duceam câte o cutie de bomboane. Am început să organizez petreceri când am devenit adult, cu prietenii.

Aveți mulți prieteni?

– Există din punctul meu de vedere două categorii de prieteni. Prietenii și prietenii adevărați. Am mulți prieteni și nu m-aș fi gândit vreodată că Dumnezeu îmi va oferi atât de mulți prieteni. Dar prieteni în adevăratul sens al cuvântului, pe care poți să te bazezi nu am foarte mulți. Dar atâția câți sunt, le sunt recunoscător.

Vi s-a întâmplat ca oamenii să dorească să se apropie de dumneavoastră prin prisma numelui și a celebrității?

– Mi s-a întâmplat ca oamenii să se apropie de mine prin prisma numelui și a celebrității mele. Sunt destui oameni care vor să stea în preajma mea. Chiar să mă aibă ca amic. Dar îi simt. Am avut dezamăgiri în oamenii care am crezut că îmi sunt prieteni, dar în spate, gândeau cu totul altceva.

Digi24.ro

De pe patul de moarte, un bărbat i-a mărturisit fiicei sale un secret teribil. Cine era, de fapt

“Sunt un bunic bun, dar și drastic. Nepoții profită de bunătatea mea”

Cum este Constantin Enceanu ca bunic?

– Ca bunic sunt și bun, dar sunt și drastic cu ei. Vreau să înțeleagă că atunci când rămân cu ei, trebuie stabilit un program. Altfel nu te poți înțelege cu ei. Ei profită de bunătatea mea și întind coarda la nesfârșit.

Le fac program, cât să stea pe telefon, când să mănânce. Ei respectă acest regulament. Într-o seară, Alex îmi spunea “Bunelu, dar ce-i cu armata asta?”. Asta este, altfel nu ne putem înțelege. Le intru în voie, dar până la o anumită limită.

Digisport.ro

Leo Messi, varianta uriașă! Un șofer de tir de aproape 2 metri a ajuns vedetă datorită felului în care arată

V-ar plăcea ca nepoții să vă calce pe urme?

– Mi-ar plăcea, cum să nu? Sofia are ureche muzicală. Dar spune că îi e rușine să iasă în lume, să facă lumea poze cu ea. Poate că va învinge această timiditate. Alex ar trebui să mai crească, dar vrea să fie lângă bunelul. Acum să vedem. Cum vrea Dumnezeu, eu nu îi forțez. În preajma nepoților uit de tot, ei mă fac să fiu cel mai fericit om.

Pe dumneavoastră v-a susținut familia, la începutul carierei?

– Și eu am fost lăsat de părinți să fac ce îmi place. Am fost susținut de mama. Mama mea s-a zbătut foarte mult pentru mine, să facă rost de costumul tradițional din zona Romanațiului. A mers să facă primele mele culegeri de folclor. Să știi că am mers cu căruța, cu magnetofonul, la vremea aceea. Încercam să conving bătrânii satului, să smulg câte ceva de ei.

“Cel mai mare regret al meu este că nu am avut mai mulți copii”

Care este cel mai mare regret al lui Constantin Enceanu?

– Am regretat că nu am avut mai mulți copii. Mi-aș fi dorit să am doi sau trei copii, dar soția mea nu a vrut. M-am împăcat cu acest gând și acum sunt fericit, Cătălina are doi copii frumoși. Prin ea, mă simt și eu împlinit. Chiar sunt împlinit din toate punctele de vedere.

Aveți o relație apropiată cu fanii?

– Am o relație apropiată cu fanii, în limita timpului. Încerc să dialoghez cu el, chiar dacă nu îmi permite timpul. Mai ales cu cei cu dizabilități, încerc să fiu aproape de ei. Îmi dau seama câtă bucurie le aduc în suflet.

Știu că în urmă cu câteva zile, ați făcut un gest deosebit pentru un copil care vă apreciază mult.

– Acest copil a venit special să se întâlnească cu mine. A venit cu bunica lui. Acel copil are o situație tulburătoare. Mama lui l-a lăsat de mic, pentru că a văzut că are probleme. L-a crescut bunica lui. Când ne-am întâlnit, a început să plângă, nu-i venea să creadă. A spus că de mic ascultă melodiile mele și peste tot spune că Enceanu e idolul lui.

“Îmi doresc să am uneori intimitate și nu pot”

Ați avut momente în care v-a deranjat celebritatea?

– Au fost momente în care m-a deranjat celebritatea, dar ăsta este riscul faimei, trebuie să ți-l asumi, nu ai încotro. La un moment dat simt nevoia să am intimitate, să fiu eu. Vreau să mă simt în largul meu și nu pot. Dar la urma urmei, acesta este riscul meseriei.

Dar timp pentru relaxare mai aveți?

– Am un program foarte încărcat, până în toamnă. Timp de relaxare nu am, poate de la anul. Mi-am propus să ofer mai mult timp pentru sufletul meu și familia mea. Te uiți că ușor-ușor trec anii și ai vrea să te mai distrezi, dar te mai dor încheieturile și nu mai ai chef de distracții și de plimbări.