News

„Constituția nebunilor”. Proiectul prin care sunt interzise restricțiile anti-Covid și „interfața creier-computer”: „Autoritățile instituie măsuri medicale abuzive”

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra constituționalității unei inițiative legislative cetățenești, intitulate Legea suveranității.
28.09.2021 | 16:25
Constitutia nebunilor Proiectul prin care sunt interzise restrictiile antiCovid si interfata creiercomputer Autoritatile instituie masuri medicale abuzive
CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității inițiativei cetățenești intitulate Legea suveranității/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

„Legea Suveranităţii – Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român” este o inițiativă legislativă cetățenească ce a primit deja avizul favorabil al Consiliului Legislativ și urmează ca judecătorii CCR să se pronunțe asupra constituționalității sale, înainte de a fi trimisă Parlamentului.

Proiectul conține idei vehiculate de cei care se opun restricțiilor, ale antivacciniștilor, celor care se tem de rețeaua 5G  de telecomunicații. De asemenea, legea ar interzice expres operațiile de schimbare de sex la persoane sub 18 ani și expunerea minorilor la materiale care prezintă relații homosexuale.

ADVERTISEMENT

De asemenea, prin eventuala adoptare a proiectului, ar urma să fie interzise tăierile de copaci pentru următoarea sută de ani, termen care este prezăvut și pentru interzicerea privatizărilor activelor statului.

O lege îndreptată împotriva restricțiilor

Constituția prevede, la articolul 74, dreptul la inițiativă legislativă a cel puțin 100.000 de cetățeni care trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

ADVERTISEMENT

Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea”, prevede alineatul 2 al articolului  74.

Proiectul de lege a fost inițiat de către avocatul bucureștean Dan Chitic, un cunoscut militant împotriva oricăror restricții împotriva epidemiei și a administrării vaccinului. Se pare că avocatul și colegii săi din comitetul de inițiativă au  strâns semnăturile necesare din moment ce au cerut avizul Consiliului Legislativ declanșând astfel procedura legală, inclusiv prin publicarea proiectului în  Monitorul Oficial.

ADVERTISEMENT

În expunerea de motive a proiectului sunt invocate, printre altele, restricțiile din timpul pandemiei. „Poporul român nu mai poate dispune suveran de resursele naturale, materiale și umane existente pe teritoriul țării, autoritățile instituie măsuri medicale abuzive împotriva propriilor cetățeni, procesul electoral este fraudat în mod sistematic, iar serviciile de informații nu mai sunt în slujba poporului român”, se arată în expunerea de motive.

Libertate absolută pentru bolnavii de Covid și cei nevaccinați

Astfel, proiectul propune modificarea a zeci de acte normative. Prima modificare importantă este interzicerea expresă a limitării oricăror drepturi fundamentale în timpul stării de urgență sau de alertă de instituții care nu au drept de legiferare. De asemenea, se propune abrogarea Legii 55/2020, care a făcut posibilă instituirea restricțiilor instituie pentru combaterea Covid-19. Practic, în cazul adoptării proiectului, în România nu  va mai exista nicio restricție îndreptată împotriva pandemiei.

ADVERTISEMENT

Alte prevederi dau satisfacție anti-vacciniștilor din România, fiind interzisă comercializarea și utilizarea medicamentelor, dispozitivelor medicale sau tratamentelor pentru care nu se oferă remedii pentru efectele adverse sau pentru care nu s-au făcut teste clinice complete, ceea ce ar echivala cu scoaterea în afara legii a vaccinărilor anti-Covid. Mai mult, ar urma să fie interzise promovarea oricărui tratament medical, precum și orice formă de publicitate la medicamente.

Funcționarii publici care ar crea „o situație de teamă, de excludere socială sau de inferioritate” pe criterii de rasă, etnie, sex, dar și de „refuz sau acceptare al unui tratament, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, COVID-19 sau alte asemenea” riscă închisoare dacă de la 2 la 7 ani. Asta echivalează că orice persoană infectată cu Covid-19 va putea umpla nestingherită prin instituții ale statului, chiar și fără mască, deoarece funcționarul care ar îndrăzni să-l dea afară ar înfunda pușcăria.

Modelul anti-LGBT din Ungaria preluat în România

Alte modificări reiau, în esență, prevederile legii pe care guvernul lui Viktor Orban a adoptat-o în Ungaria, vizând comunitatea LGBT. Pe lângă faptul că operațiile de schimbare de sex sunt interzise pentru persoanele sub 18 ani, legea mai prevede că „este interzisă punerea la dispoziția copiilor sub 18 ani a oricăror informații sau materiale care promovează abaterea de la identitatea sexuală biologică, reasignarea de gen sau homosexualitatea.

După ce au rezolvat problema suveranității naționale din punct de vedere sexual, inițiatorii se întorc la capetele românilor pe care vor să-i protejeze de interfețele computer-creier.

Este interzisă folosirea sau deținerea oricărui sistem sau dispozitiv, fie că este vorba de neurotehnologie, interfață creier-computer sau altul, al cărui scop este accesarea sau manipularea activității neuronale, într-un mod invaziv sau neinvaziv, dacă poate afecta continuitatea psihologică sau psihică a persoanei, sau dacă diminuează sau  dăunează autonomiei voinței sau capacității lor de a lua decizii în mod liber”, se arată în proiectul de lege.

Odată puși la adăpost de „hoții de gânduri”, românilor li se va garanta și siguranța în fața rețelelor 5G întrucât amplasarea infrastructurii electronice sau de comunicații în blocurile de locuințe nu va fi posibilă decât cu acordul scris al tuturor locatarilor. Astfel că un bloc întreg ar putea rămâne fără cablu sau internet pentru că vecina excentrică de la etajul 7 nu  este de acord.

100 de ani fără lemn românesc

Un alt set de măsuri vizează „măsuri ecologice pentru protejarea interesului suuperior și suveran al poporului”. Astfel, va fi interzisă, sub amenințarea unei pedepse cu închisoarea de la 7 la 20 de ani, a defrisărilor și tăierilor rase ale copacilor pe teritoriul României, „inclusiv cele motivate de reconstrucția ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor” pe o perioadă de nu mai puțin de 100 de ani, până la 1 ianuarie 2021.

Nu doar că ni se vor prăbuși în cap copacii bătrâni de pe marginea drumurilor și din parcuri, ci și comunități rurale întregi vor fi condamnate la sărăcie, chiar și în cazurile în care exploatarea lemnului se face legal. În plus, românii care se încălzesc cu lemne de foc ar urma să dârdâie în case.

Termenul de 100 de ani pare unul drag inițiatorilor legii, întrucât este prevăzut și ca perioada în care este interzisă orice înstrăinare a activelor statului sau a acțiunilor deținute de stat la diverse companii. De asemenea, ar deveni  obligatorie păstrarea în țară a tuturor rezervelor de aur  ale României.

Armata Parlamentului

Inițiativa legislativă mai interzice comercializarea produselor cu o calitate inferioară aceluiași produs vândut în alte țări. Propunerea reia o discuție purtată la nivelul Uniunii Europene, însă amenda are cuantum uluitor, între 10 și 50 de milioane de euro, amendă care ar trebui plătită de comerciant, indiferent dacă este un lanț de retail sau un prăvăliaș care încearcă să-și asigure un trai decent.

Proiectul mai prevede înființarea Gărzii Naționale, care va face parte din sistemul de apărare a țării, dar va fi pusă în subordinea Parlamentului, nu a președintelui României, ca în cazul celorlalte structuri militarizate. Garda Națională va fi alcătuită  doar din voluntari, însă aceștia vor primi arme, în condițiile stabilite prin lege organică.

Traseul legislativ al inițiativei

Legea 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni prevede ca după sesizarea Consiliului Legislativ de către comitetul de inițiativă, aceasta este publicată în Monitorul Oficial împreună cu avizul Consiliului care se pronunță doar pe chestiuni de tehnică legislativă, nu pe conținutul legii.

Această etapă a fost îndeplinită, astfel că inițiativa ar urma să fie înregistrată la Parlament. De acolo va ajunge la Curtea Constituțională care va avea 30 de zile să verifice caracterul constituţional al propunerii legislative, îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători prezentate sunt atestate și întrunirea numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei. Dacă CCR decide că aceste condiții sunt respectate, proiectul de lege va urma procedura legislativă obișnuită.

ADVERTISEMENT
Tags: