În Babilon se află două dintre cele șapte minuni ale lumii. Nerecunoscute, însă, sunt mai multe. Una dintre ele, Poarta Ishtar, a fost construită cu secole întregi în urmă, dar frumusețea sa fascinează și astăzi. Inclusiv specialiștii rămân fără cuvinte.
Când Antipater din Sidon, poetul grec din secolul al II-lea î.Hr., a alcătuit lista celor șapte minuni ale lumii antice, un singur oraș revendica două dintre acestea: Babilonul. Totuși, Grădinile suspendate și zidul orașului, pe care le-a menționat, erau doar câteva dintre numeroasele minuni ce puteau fi găsite în acest magnific oraș antic.
Situat între râurile Tigru și Eufrat, pe teritoriul actual al Irakului, Babilonul a fost în mare parte reconstruit în timpul domniei regelui Nabucodonosor al II-lea, în secolul al VI-lea î.Hr. Textele antice, de la Herodot la Vechiul Testament, evocă templele, sanctuarele și palatele sale de o opulență copleșitoare.
La apogeul său, cu o populație de peste 200.000 de locuitori, Babilonul era cea mai mare metropolă a lumii, notează bbc.com. A fost frecvent menționat de autorii antici ca unul dintre cele mai splendide orașe ale lumii.
Herodot îl considera de neegalat în frumusețe. Și, ulterior, Babilonul a fost condamnat de primii creștini ca centrul păcatului și al decăderii. Locul a atras atâta fascinație deasupra lui și prin prisma frumoaselor descoperiri arheologice.
Această construcție fascinantă era una dintre cele opt porți ale orașului. A fost, fără îndoială, cea mai spectaculoasă intrare, deoarece în spatele său se afla un drum de procesiune care era piesa centrală a sărbătoririi Anului Nou babilonian, cel mai important festival din calendarul babilonian.
Poarta Ishtar a fost ridicată în secolul al VI-lea î.Hr. (575 î.Hr.), sub domnia regelui Nabucodonosor al II-lea. Acesta a fost considerat cel mai mare monarh al civilizației babiloniene.
A transformat capitala cu monumente de neegalat, lăsând o amprentă adâncă asupra contemporanilor săi. Poarta a fost descoperită în anul 1902, de către arheologul, arhitectul și istoricul Robert Koldewey, dar și de oamenii din echipa sa.
O inscripție a scos la iveală faptul că a fost ridicată în memoria zeiței Ishtar, stăpâna dragostei și a războiului. La vremea când a fost construită, poarta era de o frumusețe aparte. Acum, după ce a fost reconstruită la Muzeul Pergamon din Berlin, între 1929 și 1930, a căpătat elemente cu care nu toți experții sunt de acord.
Dimensiunile sunt mai mici decât cele actuale. Însă, au fost păstrate o parte din cărămizile originale. Decorarea porții, construită cărămidă cu cărămidă, a fost realizată în trei etape distincte. Prima etapă a inclus reliefuri cu dragoni, simbolul zeului Marduk, și lei, care erau atât animalul asociat zeiței Ishtar, cât și simbolul zeului Adad.
În a doua fază, s-a adăugat smălțuirea, iar în ultima etapă au fost incluse reliefuri suplimentare cu animale, care au devenit elementul central al decorului. Rezultatul final a fost un ansamblu impresionant de cărămidă smălțuită, de un albastru intens, care strălucea sub razele Soarelui, scrie omofon.com.