Construcția gigant din România, făcută la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. E de mare interes strategic, e a treia din Europa și s-au plătit 60 de tone de aur pentru ea

Construcția gigant din România, făcută la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. E de mare interes strategic, e a treia din Europa și s-au plătit 60 de tone de aur pentru ea. Specialiștii spun că a fost dată în folosință pe 1 august 1978.

Structura impresionantă din țară, realizată la cererea lui Nicolae Ceaușescu. E un reper important, s-au plătit 60 de tone de aur

Structura impresionantă din țară, realizată la cererea lui Nicolae Ceaușescu. E un reper important, s-au plătit 60 de tone de aur pentru a se ridica. Leagă România de Republica Moldova și se găsește pe râul Prut.

Acesta este barajul Stânca–Costești, aflat în judeţul Botoşani, care este un munte de beton şi oţel-beton. Acesta are rolul de a bara apele năvalnice ale Prutului, ca după ce le „înmoaie”, să le lase să treacă prin uriaşele ecluze.

Barajul a fost ridicat odată cu construcția centralei hidroelectrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu același nume, având o suprafață totală de 59 kilometri pătrați. E cel mai mare lac de acumulare din România.

Digi24.ro

Unde a fost fotografiat George Simion, fix în ziua în care CCR a validat alegerile prezidențiale

Pentru construirea sa partea română a fost nevoită să strămute 7 sate, iar partea moldovenească 11 sate. Specialiștii spun că fostul președinte comunist a trebuit să achite echivalentul a 60 de tone de aur pentru a-și vedea planul dus la capăt.

„În total, dacă facem un calcul, acest baraj a costat nu mai puţin de 60 de tone de aur pur”, a declarat în urmă cu ceva vreme Mircea Vucovici, directorul barajului Stânca-Costeşti, pentru Adevărul.

Digisport.ro

Gigi Becali, mesaj direct pentru Nicușor Dan! ”Să dea telefon și-i dau”

Cum s-a ridicat, de fapt, barajul Stânca-Costești

Mai exact, povestea construcției începe în anul 1952, însă ridicarea propriu zisă a pornit în 1971. La momentul respectiv reprezentanţii României comuniste şi cei ai URSS au avut loc întâlniri pentru a găsi soluţii de zăgăzuire a Prutului, care devasta ambele maluri ale râului și localitățile din zonă.

Inginerii constructori au ales regiunea de la Stânca pentru că acolo erau numeroase stânci naturale pe ambele maluri. URSS a contribuit cu bani și materiale, iar românii au dus greu construcției pentru că pe partea românească erau uriaşele deversoare ale barajului.

Are o înălţime de 43 de metri şi un coronament care depăşeşte 300 de metri. Capacitatea sa este de 1,4 miliarde metri de cubi de apă, cu un lac de acumulare întins pe o suprafaţă de 6.000 de hectare la capacitate medie.

La nevoie lacul de acumulare se poate extinde pe 9.000 de hectare, la retenţie maximă. Angajații de la Stânca-Costeşti spun că poarta de intrare a Prutului în Republica Moldova este un adevărat scut al Moldovei, important pentru această țară.

Barajul Stânca-Costești, o construcție impresionantă

Barajul Stânca-Costești este văzut ca una dintre puţinele mega-structuri ale „Epocii de Aur”. Ridicat în anii ’70 îşi găseşte utilitatea şi în  ziua de azi pentru că este una dintre cele mai impresionante construcţii de acest gen din Europa.

„Este o construcţie superbă şi extrem de puternică. Barajul nu a fost niciodată reabilitat sau deteriorat. Este intact. Îmblânzeşte apele Prutului”, a declarat Costică Macaleţi, prefect de Botoşani, fost inginer la Gospodărirea Apelor din Botoşani în perioada comunistă.

„E singura construcţie capabilă să reziste acestui râu care antrenează în anotimpurile ploioase miliarde de tone de metri cubi de apă. Este remarcabil. Oferă protecţie, energie, este obiectiv turistic şi o punte de legătură cu Republica Moldova”, a completat inginerul.