Drept cea mai populară băutură din lume, cafeaua este consumată din mai multe motive. Băută neagră, fără adaos de lapte sau zahăr, nu conține calorii, are multe vitamine, minerale și antioxidanți.
Organizația Internațională a Cafelei situează România pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de cafea. Noi bem mai puțin de o ceașcă pe zi, însă există și cazuri izolate în care excesul devine tentant, mai ales în situații stresante și obositoare.
O singură ceașcă de cafea conține 95 mg de cafeină, 11% din necesarul zilnic de riboflavină (B2), 6% din necesarul zilnic de acid pantothenic (B5), 2% din necesarul zilnic de tiamină (B1), folați, mangan, potasiu și magneziu. Dar ca în cazul oricărui alt aliment, excesul poate dăuna grav sănătății.
Alături de alte băuturi ce par sigure, dar pot deveni periculoase daca sunt consumate în exces, și cafeaua poate cauza moartea. Cele mai recente studii arată că mai mult de patru cești de cafea pe zi crește riscul de accident vascular cerebral. Potrivit experților care au realizat un studiu complex, prezentat de American College of Cardiology în 2024 la Delhi, consumul a 400 mg de cafeină pe zi, timp de cinci zile, pot crește semnificativ riscul unor boli de inimă la o persoană sănătoasă. 400 de miligrame de cafeină sunt echivalente cu patru căni de cafea, zece doze de suc tip Cola sau două energizante.
„Consumul moderat de cafea (3-4 cești pe zi) oferă beneficii, precum creșterea energiei, îmbunătățirea concentrației și aportul de antioxidanți, care pot reduce riscul de boli cronice și neurodegenerative. Cofeina stimulează metabolismul și poate spori performanța fizică. Cu toate acestea, consumul excesiv poate cauza anxietate, probleme digestive, insomnie și dependență de cofeină. De asemenea, poate crește temporar tensiunea arterială și ritmul cardiac. Echilibrul este esențial pentru a profita de beneficii fără a suferi efectele negative ale consumului excesiv”, explică nutriționista Carmen Țenescu pentru FANATIK.
Astfel, dacă bem mai mult de patru cești de cafea pe zi, riscul de accident vascular cerebral crește cu o treime. Riscul scade atunci când și consumul este mai mic, cum ar fi doar trei cești pe zi, iar atunci se simt și beneficiile. Potrivit Ghidului American de Nutriție, cine consumă între 50 și 300 mg de cafeină pe zi, beneficiază de creșterea nivelului de concentrare, stimularea sistemului nervos central, scăderea timpului de reacție, scăderea inflamațiilor din organism, scăderea nivelurilor de estrogen, dezvoltarea antioxidanților ce protejează împotriva dezvoltării cancerului, scăderea riscului dezvoltării diabetului de tip 2, scăderea riscului dezvoltării bolii Parkinson, prevenirea dezvoltării calculilor biliari și scăderea riscului de dezvoltare a cirozei hepatice.
Nocivitatea cafelei apare în momentul în care doza zilnică recomandată este depășită. Atunci sistemul nervos central începe să fie afectat, iar reacțiile adverse afectează întreg organismul.
Ceea ce puțini știu este că această substanță, cafeina, este un alcaloid amar, alb și cristalin ce acționează ca un drog stimulent și inhibitor de acetilcolinesterază, de aici și dependența pe care o poate da. Spre deosebire de celelalte droguri, cafeina, prezentă în cafea, ceaiuri, diverse băuturi și chiar și unele semințe, frunze și fructe ale unor plante, această substanță este legală în mai toate colțurile lumii.
„Când vorbim despre cafea, vorbim despre cel mai acceptat drog la nivel mondial. Pentru că vorbim, practic, de un alcaloid care poate avea efecte, în principal neurologice și cardiovasculare. Supradoza înseamnă risc, efecte secundare și chiar risc vital când vorbim despre intoxicația acută exogenă. Este și o substanță dificil de dozat din foarte multe puncte de vedere, pentru că nu doar cantitatea este importantă, ci și modul de consum, vârsta, patologia asociată, și există variații individuale importante între efectele pe care le poate avea un utilizator.
Sub 100 miligrame, sunt efecte pozitive, până la 250-300 de miligrame, adică 3-4 cești, e senzația aceea de bine, de stimulare, de creștere a eficienței, ceea ce căutăm, de fapt, la cafea. Peste aceste cantități, există și acea beție a cafelei care uneori este dificil de controlat. Cea mai frecventă intoxicație, deși pare paradoxal, este chiar intoxicația cu cafea și sunt foarte multe persoane care ajung în serviciile de urgență după ce au băut cafea și încep să aibă tahicardie, palpitații, tulburări respiratorii, parestezii, când amorțesc mâinile, chiar grețuri, vărsături sau alte simptome intestinale”, a explicat și medicul generalist Tudor Ciuhodaru pentru FANATIK.
Restricționarea consumului de cafea poate avea, de asemenea, efecte negative asupra organismului, însă pe termen scurt, vorbind despre simptome ce se pot întinde de la câteva zile la câteva luni. Atunci când o persoană renunță brusc la cofeină, se poate confrunta cu dureri de cap, anxietate și stare de oboseală. Însă nu se compară cu simptomele neplăcute cauzate de abuz.
„Trebuie să avem această educație și să fim avertizați, iar atunci când apare o simptomatologie neplăcută sau chiar cu potențial de risc vital, și aici vorbesc despre palpitații, tulburări de ritm, aritmii extrasistolice, accidente vasculare cerebrale, care nu apar frecvent la cei care consumă în mod uzual cafea și care au dezvoltat o toleranță, ci la consumatorii ocazionali de doze mari de cafea, lucrurile ar putea să fie ținute sub control. Când vedeți că apare simptomatologia asta neplăcută, cardiovasculară, respiratorie și neurologică înseamnă că s-ar putea să fiți una dintre persoanele care nu suportă prea bine așa ceva și să vă reorientați spre alte modalități care pot fi la fel de bune pentru a ne hidrata și energiza”, a mai adăugat specialistul.